Reperele zilei – 16 decembrie

1431: Războiul de 100 de Ani: Henric al VI-lea al Angliei este încoronat rege al Franței la Notre-Dame de Paris;

1554: Wilno (Polonia): Este parafat „Tratatul de alianță și de pace eternă” între Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei și Sigismund al II-lea August, regele Poloniei;

1575: Un cutremur estimat la 8,5 grade magnitudine a lovit Valdivia, Chile;

1607: Lupte pentru domnia Moldovei între fiii lui Ieremia Movilă și Simion Movilă. În lupta de la Ștefănești, în 16 decembrie, Constantin Movilă l-a înfrânt pe vărul său Mihăilaș, cucerind tronul Moldovei;

1707: Vulcanul Fuji, cel mai înalt munte din Japonia, începe ultima sa erupție. Erupția a durat până la 1 ianuarie 1708;

1770: Se naște Ludwig van Beethoven, compozitor german (d. 1827). Este considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii. El a lăsat posterității opere nemuritoare, printre care: Odă bucuriei, Sonata pentru vioară și pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer), 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata) etc.;

1773: În provincia britanică Province of Massachusetts Bay, devenită ulterior statul american Massachusetts, în rada portului Boston, coloniști distrug prin scufundare o mare cantitate de încărcături de ceai. Evenimentul, cunoscut ca Boston Tea Party, devine una din scânteile Revoluției americane (1776 – 1784);

1775: Se naște Jane Austen, scriitoare engleză (d. 1817). Datorită viziunii sale complex-realiste a vieții interioare a femeilor, a măiestriei descrierii, a amestecului bine dozat de descrieri la persoana a treia, respectiv de comentarii ironice și burlești, Austen a devenit fără îndoială cea mai notabilă scriitoare a epocii sale, cu o influență deosebită asupra tuturor cititorilor săi, chiar dacă, în timpul vieții, nu a avut prea mult succes. A scris „Rațiune și Simțire”(1811), „Mândrie și prejudecată”(1813), „Parcul Mansfield” (1814) și „Emma”(1816);

1848: Adunarea fruntașilor români transilvăneni la Sibiu, unde se adoptă o petiție națională prin care se protestează împotriva „unirii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria, hotărâtă în martie 1848;

1857: Se naște Edward Emerson Barnard, astronom american (d. 1923). Obiectele cerești steaua lui Barnard, Galaxia lui Barnard, 819 Barnardiana, Bucla lui Barnard și Barnard 33 au fost denumite în onoarea sa;

1878: Se naște Nicolae Bănescu, istoric român (d. 1971);

1884: Se naște  Ion N. Angelescu, economist, profesor universitar și om politic român (d. 1930);

1891: Moare Ion Ionescu de la Brad, revoluționar pașoptist român, întemeietorul științei agricole românești, membru de onoare al Academiei Române (n. 1818);

1894: Moare Alexandru Orăscu, arhitect, inginer, matematician (n. 1817). Ca arhitect, a fost un promotor al clasicismului, după planurile sale fiind ridicate Universitatea din București (sediul vechi), Hotelul Carol din Constanța, Biserica Domnița Bălașa și Mitropolia Nouă din Iași. A realizat „planul Orăscu” al Bucureștilor, un proiect de sistematizare a orașului, în 1893. O stradă din București, aflată în cartierul Izvor, a purtat numele lui Alexandru Orăscu, până în 1984, când zona a fost demolată abuziv pentru proiectul „Casa Poporului”;

1917: Se naște Arthur C. Clarke, scriitor britanic de SF (d. 2008);

1918: Decret privind exproprierea pământului. Începutul reformei agrare (între 1918-1921 s–au expropriat de la vechii proprietari aproximativ 6 milioane ha de pământ ce au fost împărțite țăranilor, modificându–se astfel structura proprietății în noua Românie);

1920: Cutremurul Haiyuan, cu o magnitudine de 8-8.5 pe scara Richter, lovește provincia Gansu din China, ucigând aproximativ 200.000 de oameni;

1928: Se naște Philip K. Dick, scriitor american (d. 1982);

1938: Este înființat partidul Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea regelui Carol al II-lea. După alegerile din iunie 1939, câștigate de FRN, devenit partid unic, un decret-lege cerea tuturor deputaților și senatorilor să poarte uniforma FRN și să presteze jurământ de credință regelui;

1943: Moare Nicolae Ghica-Budești, arhitect, unul dintre promotorii stilului neoromânesc în arhitectură (n. 1869). Unul dintre proiectele acestuia este Muzeul de etnografie, artă națională, artă decorativă și industrială, astăzi Muzeul Țăranului Român (în etape, între anii 1912 și 1939);

1944: Al Doilea Război Mondial: Ultima ofensivă germană în Vest: „Ofensiva din Ardeni”;

1945: Moare Giovanni Agnelli, om de afaceri italian, fondatorul firmei constructoare de mașini Fiat (n. 1866);

1945: Conferința miniștrilor Afacerilor Externe ai URSS, SUA și Marii Britanii. În privința României, Conferința hotărăște recunoașterea guvernului condus de Petru Groza, dar cere includerea câte unui reprezentant al PNL și PNȚ precum și organizarea de alegeri libere;

1963: Stabilirea de relații diplomatice, la rang de ambasadă între România și Tunisia;

1975: Moare Eugen Aburel, medic român născut la Galați în 1899. A contribuit la studierea psihoprofilaxiei durerilor nașterii, a preconizat rezecția nervului presacrat în tratamentul vărsăturilor grave cauzate de sarcină, a studiat dinamica endometrului și a elaborat o metodă de apreciere a excitabilității uterine. A cercetat declanșarea nașterii prin puncția amniotică precum și perfuzia intersegmento-ovulară;

1989: Începutul Revoluției Române la Timișoara. (foto) De la nemulțumiri locale (hotărârea judecătorească prin care pastorul reformat Laszlo Tokes urma să fie strămutat în altă localitate), se ajunge la revendicări pe plan politic. Timișorenii se strâng în fața bisericii reformate unde slujea Laszlo Tokes. În noaptea de 16 spre 17 decembrie au loc confruntări între manifestanți și forțele de ordine;

1991: Moare Mihai Berechet, actor, regizor de teatru și memorialist român născut la Brăila în 1927. A fost regizor la Teatrul Național din București și Teatrul Nottara, a pus în scenă piese de mare succes și longevitate printre care „O femeie cu bani” de G. B. Shaw, „Micul infern” și „Căruța cu paiațe” de Mircea Ștefănescu, „Comedie de modă veche” de A. Arbuzov;

2017: Slujba de înmormântare a Regelui Mihai I al României a avut loc la Catedrala Patriarhală din București și a fost oficiată de Patriarhul Daniel. Apoi cortegiul s-a deplasat cu trenul regal la noua Catedrală din Curtea de Argeș, unde regele a fost înmormântat alături de soția sa, regina Ana. La funeralii au participat Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei și Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Prințul Charles de Wales, Regele Juan Carlos I al Spaniei și Regina Sofia a Spaniei, Regele Simeon al II-lea al Bulgariei, Regina Anne-Marie a Greciei și reprezentanți ai mai multor case regale și imperiale.