„Orașele lumii”, la Biblioteca Județeană

O expoziție documentară organizată cu ocazia Zilei Internaționale a Zonelor Urbane și care are drept temă „Orașele lumii” este amenajată în această perioadă la Biblioteca Județeană „Panait Istrati”.

După cum au precizat organizatorii, Ziua Internațională a Zonelor Urbane este sărbătorită pe data de 8 noiembrie și a apărut la inițiativa profesorului universitar Carlos Maria della Paolera în anul 1949, având ca scop principal conștientizarea problemelor generate de urbanizare.

„Istoria urbană își are originea în Mesopotamia, mai exact în Uruk, primul oraș din lume și cea mai timpurie civilizație ce a beneficiat de ajutorul magnificului fluviu Eufrat, fiind prima cetate înfloritoare cu aproximativ 30.000 până la 50.000 de locuitori. Marele zid al cetății înconjura o suprafață de 5,5 km. La începutul mileniului al treilea î.Hr. a fost cea mai mare metropolă de la acea vreme, menținând relații politice și comerciale cu alte cetăți și națiuni.

Construirea primei metropole imperiale a început în noiembrie 324 și s-a încheiat în anul 326, orașul fiind inaugurat pe 11 mai 330. Ridicat pe șapte coline, împărțit în 14 regiuni, a fost centru politic, administrativ, economic, cultural și religios, dotat cu clădiri publice. Acesta devine metropolă imperială sub numele de Constantinopol. Un oraș exotic, aglomerat, având palate și grădini luxuriante, ornat cu mozaicuri, fresce și icoane deosebite, un model arhitectural de neegalat timp de 1.000 de ani prin construcția unică a acelor vremuri a bisericii Sf. Sophia. Savanți, scribi, copiști au lăsat aici un neprețuit tezaur de artă, literatură și arhitectură. După perioada antichității, în anul 1000 d.Hr., pe cele patru continente erau deja construite orașe mari, iar în următorii 500 de ani acestea s-au dezvoltat uimitor. Marile orașe-stat de la începutul Renașterii, amintim aici Florența și Veneția, au avut o contribuție majoră la civilizarea Occidentului. Dacă pentru Europa acelor timpuri cartografierea continentelor nu mai reprezenta niciun secret, ele erau totuși neexplorate. Necunoscute Europei erau orașele africane Benin și Tombuctu, dar și orașele Cuzco și Tenochtitlan din America, ce reprezentau pentru locuitorii Europei doar niște legende. Ultimii ani ai secolului al XV-lea au schimbat radical percepția asupra continentelor. Arta navigației a fost una dintre cele mai mari descoperiri ale Evului Mediu, cu ajutorul căreia s-au dezvoltat comerțul, noile rute și totodată s-au construit mari orașe pe continentele descoperite. Toate marile orașe de pe glob au ajuns să știe de existența celorlalte. Patru secole mai târziu, lumea suferea de pe urma transformărilor rapide, așa cum se întâmplă și azi, accelerarea continuă a dezvoltării urbane și felul în care orașele s-au dezvoltat schimbându-se dramatic. Dacă până în jurul anilor ’60 ai secolului XX, orașele din întreaga lume au fost construite pe baza experienței secolelor trecute, din anii următori, odată cu creșterea urbană, dezvoltarea orașelor a fost dată pe mâna profesioniștilor. Tradiția a fost înlocuită cu ideologiile și teoriile, iar modernismul, care avea în vedere viziunea unui oraș-mașină despărțit după funcții, devine fluent. Viața urbană contemporană, văzută așa cum apare ea, este plină de încercări la tot pasul; dintre acestea amintim: poluare, zgomot, trafic, dar și stres, oboseală, anxietate. Adoptarea unei atitudini responsabile de către fiecare locuitor din mediul urban și apropierea de mediul înconjurător nu pot duce decât la un progres al societății ce ține cont de nevoile comunității”, a subliniat Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar.

Expoziția documentară realizată cu ocazia acestui eveniment va fi deschisă în perioada 8 – 25 noiembrie 2024, în holul Secției Împrumut pentru Adulți.