Noi demersuri de recuperare a Tezaurului României de la Moscova

Recent a avut loc, la reședința ambasadorului român în Statele Unite ale Americii, Andrei Muraru, expoziția cu titlul „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat”. Evenimentul a readus în atenția opiniei publice situația trenantă a celor 91,5 tone de aur trimise în Rusia în timpul Primului Război Mondial și care nu au fost recuperate niciodată.

La Washington au fost prezintate documente și înscrisuri istorice care demonstrează că România a trimis Tezaurul la Moscova sub garanția internațională de securitate și retur, convenită cu Rusia în 1916 și 1917. Deși aurul românesc a fost inventariat oficial la Moscova, în octombrie 1917, după venirea bolșevicilor la putere, Tezaurul a fost confiscat sub pretextul „păstrării în siguranță pentru poporul român”.

În ciuda numeroaselor încercări de recuperare în perioada interbelică și postbelică, România nu a primit niciun gram de aur din Tezaurul depozitat la Kremlin.

Declarații și susținere internațională

În cadrul vernisajului expoziției, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a subliniat unicitatea acestui episod din istoria mondială și a pledat pentru susținerea internațională în eforturile de recuperare a tezaurului. „Aducem astăzi în atenția publicului american problema Tezaurului României trimis la Moscova și sperăm să găsim aici sprijin pentru angajamentul nostru de a-l aduce acasă”, a declarat acesta.

Guvernatorul BNR a explicat că, în contextul conflictului din Ucraina, dialogul pe tema Tezaurului a fost blocat de partea rusă. Cu toate acestea, România continuă să aducă această temă în atenția forumurilor internaționale și să susțină o rezoluție pentru restituirea Tezaurului.

În martie 2024, expoziția a fost prezentată și în Parlamentul European, unde s-a adoptat o rezoluție favorabilă acestei cauze.  În cadrul ședinței plenare a Parlamentului European de la Strasbourg din 14 martie 2024, a fost dezbătută și ulterior adoptată, cu un număr semnificativ de voturi, o Rezoluție privind restituirea Tezaurului Național al României însușit ilegal de Rusia.

Mesajul ambasadorului României în SUA

Ambasadorul Andrei Muraru a subliniat, în cadrul dineului organizat după vernisaj, că România va continua să promoveze cauza Tezaurului la nivel internațional. „Nu vom abandona niciodată ceea ce trebuie să prevaleze din punct de vedere moral și juridic”, a afirmat diplomatul, exprimând speranța că alături de aliații din SUA și alte instituții internaționale, eforturile României de recuperare a acestui patrimoniu vor lua amploare.

Angajamentul BNR

Guvernatorul BNR a reamintit audienței că fiecare guvernator al băncii centrale a României are datoria de a continua eforturile de recuperare a Tezaurului. După aproape un secol de demersuri, Banca Națională rămâne angajată în susținerea acestui caz atât la nivel diplomatic, cât și prin evenimente publice și documente istorice, reafirmând astfel dreptul poporului român la Tezaurul său istoric.

În context, Mugur Isărescu a rememorat una dintre cele mai marcante întâlniri din cariera sa, cea cu Jacques de Larosière, fost președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a deținut, de asemenea, poziția de director general al FMI și ulterior cea de guvernator al Banque de France. Guvernatorul BNR a relatat un dialog memorabil cu Jacques de Larosière: „M-a întrebat ce aș face dacă autoritățile ruse ar decide să returneze rezerva de aur. I-am răspuns fără ezitare că aș aduce-o înapoi în România. Apoi m-a întrebat dacă aș lua în considerare vânzarea ei. I-am spus clar că nu, pentru că asta m-ar putea costa scump”, a spus cu umor Guvernatorul.

Jacques de Larosière l-a sfătuit pe Isărescu să mențină constant subiectul Tezaurului în atenția publicului și pe agenda internațională. „Am urmat acest sfat – atât eu, cât și colegii mei am publicat mai multe lucrări despre acest subiect. Ne-am extins și demersurile diplomatice, susținând această cauză în baza tratatului dintre România și Federația Rusă”, a explicat Guvernatorul.

În cadrul tratatului, a fost instituită o Comisie mixtă româno-rusă, sub egida Declarației comune a Ministerelor de Externe din România și Rusia. Această comisie s-a reunit de cinci ori, ultima ședință având loc la Moscova, în noiembrie 2019.