Rușii lipoveni au sărbătorit Anul Nou

Marți, 14 ianuarie 2025, Școala Gimnazială „A. S. Pușkin” a fost locul în care, printr-o serie de activități speciale, a fost marcată trecerea în noul an. Manifestarea s-a desfășurat sub egida Comunității Rușilor Lipoveni din România și a Comunității Rușilor Lipoveni din Brăila, care, în semn de generozitate și apreciere, au dăruit cadouri tuturor elevilor, aducând un strop de bucurie în sufletele celor mici.

Elevii școlii, sub îndrumarea profesorului Radu Adrian Artamon Ioniță, profesor de religie – cultul ortodox de rit vechi, și a Svetlanei Stan, profesor de limba rusă, au pregătit momente deosebite prin cântece și dansuri tradiționale. A fost un bun prilej pentru aceștia să cânte colindul sfânt și străvechi „Hristos se naște, slăviți-L!”. De asemenea, cei mici au transmis mesaje de speranță, sănătate și belșug pentru anul care tocmai a început. Prin versurile pline de înțelepciune și voie bună, aceștia au păstrat vie tradiția uratului.

Directorul unității școlare, prof. Maria Milea, le-a urat tuturor celor prezenți un An Nou binecuvântat, plin de realizări, sănătate și bucurii alături de cei dragi. „Participarea elevilor, părinților și cadrelor didactice, alături de sprijinul Comunității Rușilor Lipoveni, a transformat această zi într-un moment memorabil, simbolizând unitatea și frumusețea tradițiilor care ne definesc. Astfel, la Școala Gimnazială «A. S. Pușkin», sărbătorile de iarnă au fost întâmpinate cu măreție, respect pentru tradiție și un profund sentiment de comuniune sufletească. Un început de an deosebit, care amintește de valorile și frumusețea moștenite din străbuni!”, au precizat organizatorii.

Tradiții de Anul Nou și de Sf. Vasile la creștinii de rit vechi

În vechime, tradiția spunea că pe 13 ianuarie, înainte să apună soarele, se puneau pe un platou, undeva în casă, 12 legume și fructe care reprezentau bogăția pământului. De bază era fasolea, pe principiul că boabele numeroase simbolizau un an nou cu mulți bani. Și varza era importantă: cu cât avea mai multe foi, cu atât mai multe rochițe noi urma să aibă fata sau fetele din casă.

Tot atunci se cocea un colac mare pentru „urătorii” care veneau cu „Plugul cel Mare” și încă unul, în formă de 8, care se punea la icoană și se păstra până primăvara, de sărbătoarea Sfinților 40 de Mucenici, în martie.

Mâncarea de pe masa de Anul Nou era mai ușoară decât cea de Crăciun, fiind pregătită în principal din carne de pasăre.

În prezent, pe 13 ianuarie se umblă cu „uratul” și se privilegiază recitările, cântatul fiind mai puțin frecvent. Cât este încă lumină afară, colindă copiii cei mici, iar după lăsarea întunericului ies la urat copiii mai mari. După miezul nopții, adulții, deghizați în animale (folosind piei de capră sau mai rar de urs) ori cu fața vopsită cu cenușă sau cărbune, continuă tradiția.

Pe 14 ianuarie, de Anul Nou „pe stil vechi”, copiii merg cu „semănatul”. Aceștia intră în casele oamenilor și aruncă cu orez sau grâu, strigând: „Sănătate nouă și la anul cu sănătate! La anul și la mulți ani!”. Nici adulții nu ies din casă fără să poarte semințe în buzunar, iar gazdele primesc musafirii cu bucurie, adunând semințele aruncate abia seara sau a doua zi, pentru a le da animalelor. Este o tradiție care se păstrează vie în multe gospodării.