Criză ecologică în Delta Dunării: zeci de cai sălbatici au murit din cauza gerului. Specialiștii avertizează asupra unui risc major fără intervenție rapidă

Populațiile de cai sălbatici din Delta Dunării traversează una dintre cele mai grave crize din ultimii ani, după un episod de ger extrem care a dus la moartea a zeci de animale și a adus exemplarele supraviețuitoare într-o stare critică de epuizare. Specialiștii în ecologie și medicină veterinară avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente și susținute, pierderile ar putea crește considerabil, chiar și în condițiile unei ușoare ameliorări a vremii.

Gerul extrem a decimat caii sălbatici

În ultimele săptămâni, Delta Dunării s-a confruntat cu temperaturi de până la –20 de grade Celsius, condiții care au afectat sever caii sălbatici de pe grindul Dranov. Zona, situată la aproximativ opt kilometri de Murighiol și accesibilă exclusiv pe cale fluvială, a devenit aproape imposibil de atins în timpul episodului de vreme extremă, ceea ce a întârziat intervențiile de urgență.

Evaluările realizate de medicii veterinari indică, până în prezent, identificarea a aproximativ 40 de cadavre. În această regiune trăiesc circa 350 de cai sălbatici, mulți dintre ei foarte tineri, iar o mare parte dintre supraviețuitori se află într-o stare severă de subnutriție.

Înghețarea completă a bălților și canalelor a privat animalele de accesul la apă, agravând dramatic situația. În lipsa hranei, caii au recurs la comportamente extreme, precum consumul scoarței copacilor, un semn clar al foametei acute și al epuizării fizice.

Constatări din teren: o situație fără precedent

Primele evaluări la fața locului au fost realizate de fotograful Marian Sterea și medicul veterinar Ștefan Răileanu, care au documentat amploarea dezastrului.

„Am găsit mai multe cadavre și am reușit să salvăm un mânz care rămăsese blocat într-o bucată de gheață, în timp ce încerca să se adape. Dacă ar mai fi rămas acolo câteva ore, nu ar fi supraviețuit”, a declarat Marian Sterea.

Medicul veterinar Ștefan Răileanu, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu, a descris impactul emoțional al intervenției: „Când am ajuns acolo, efectiv ne-a înghețat sângele în vene. Nu am mai întâlnit niciodată o situație de o asemenea gravitate”.

Risc sanitar și presiunea prădătorilor

Pe lângă riscul ridicat de mortalitate cauzat de foamete și epuizare, specialiștii atrag atenția asupra unui potențial risc epidemiologic, generat de prezența cadavrelor în habitat. În acest context, autoritățile analizează inclusiv suspendarea temporară a vânătorii de șacali, pentru a permite prădătorilor să consume leșurile și să reducă riscurile sanitare.

Totodată, medicii veterinari avertizează că animalele rămase în viață, extrem de slăbite, pot deveni ele însele pradă ușoară pentru șacali, dacă nu se intervine rapid.

„Aproximativ 350 de cai se află într-un pericol major, mulți dintre ei foarte tineri și într-o stare avansată de cașexie. Dacă nu se intervine în următoarele două-trei zile, există riscul ca jumătate dintre ei să nu supraviețuiască”, a explicat Ștefan Răileanu.

Apel urgent la sprijin și intervenție susținută

Voluntari și specialiști încearcă să mobilizeze resurse pentru salvarea cailor sălbatici. Un prim transport de furaje este în curs de organizare, însă accesul dificil și resursele limitate îngreunează intervenția, care se bazează aproape exclusiv pe donații.

Necesitățile imediate includ baloți de lucernă, fân și paie, morcovi, precum și mijloace de transport pe apă, combustibil și suport logistic. Specialiștii subliniază că intervenția trebuie să fie una constantă, pe o perioadă de câteva săptămâni, nu doar punctuală.

„Dacă reușim să îi menținem în viață timp de aproximativ șase săptămâni, există șanse reale să depășească acest episod critic. Până atunci, însă, supraviețuirea lor depinde exclusiv de intervenția umană”, a mai precizat medicul veterinar.

O problemă ecologică de amploare

Caii sălbatici din Delta Dunării reprezintă un subiect complex din punct de vedere ecologic și administrativ, fiind considerați de unii specialiști o specie invazivă, iar de alții o componentă deja integrată a ecosistemului local. Dincolo de această dezbatere, situația actuală este una de urgență, cu implicații serioase asupra biodiversității și echilibrului natural al Deltei.

Fără măsuri rapide, coordonate și susținute, pierderile ar putea deveni ireversibile, avertizează specialiștii.