Seceta extremă și irigațiile-record din Brăila: eforturi uriașe, consum ridicat de apă și provocări majore pentru agricultură
Seceta severă din anul trecut a pus la încercare nu doar fermierii din județul Brăila, ci și capacitatea de intervenție a sucursalei locale a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). Într-un context climatic dificil, caracterizat prin lipsa prelungită a precipitațiilor și temperaturi ridicate, autoritățile au fost nevoite să suplimenteze semnificativ cantitățile de apă livrate pentru irigații, inclusiv prin aducțiuni realizate pe distanțe de până la 80 de kilometri față de fluviul Dunărea.
În total, aproximativ 800 de milioane de metri cubi de apă au fost pompați și plătiți către Sistemul de Gospodărire a Apelor, un efort logistic și financiar considerabil. Această mobilizare a permis salvarea unor culturi agricole, însă a scos la iveală și o serie de disfuncționalități și practici discutabile în gestionarea resursei de apă.
Risipă de apă și consum energetic ridicat
Pe lângă pierderile inevitabile cauzate de infrastructura învechită — canale de irigații prost întreținute, infiltrații semnificative, vegetație excesivă sau aluviuni necurățate de ani de zile — au existat și situații de risipă intenționată. Potrivit datelor centralizate, unii fermieri au recurs la 5–6 udări pe hectar, depășind necesarul agronomic al culturilor.
Această practică, motivată de dorința obținerii unor producții maxime, poate avea efecte negative pe termen mediu și lung: spălarea substanțelor nutritive din sol, degradarea structurii acestuia și chiar apariția fenomenului de sărăturare, extrem de dificil de corectat ulterior. În plus, consumul ridicat de energie pentru pomparea apei pe distanțe mari accentuează costurile și presiunea asupra sistemului.
Brăila, lider național la suprafețe irigate
În pofida acestor dificultăți, județul Brăila își menține poziția de lider național în ceea ce privește suprafața irigată. Anul 2025 a fost nu doar unul al irigațiilor intense, ci și al modernizării infrastructurii, cu lucrări realizate la canale și instalații vechi de peste 50 de ani, precum și investiții în echipamente moderne.
Pentru irigații au fost contractate în județ 297.361 de hectare, însă prin udări succesive suprafața cumulată irigată a ajuns la 1.289.733 de hectare. Din acestea, 762.222 de hectare au fost gestionate prin cele 165 de Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), iar alte 527.611 hectare au aparținut altor beneficiari.
Irigațiile realizate direct din canale, cu motopompe și echipamente adecvate, au acoperit 527.611 hectare. Pentru transportul apei au fost utilizate 278 de stații de aducțiune, repompare și punere sub presiune, dintr-un total de 546 existente. Numărul motopompelor folosite a fost de 168, iar lungimea totală a canalelor umplute cu apă a ajuns la 1.031,5 kilometri: 879 km alimentați din Dunăre, 121 km din Siret și 31,5 km din râul Buzău.
Zonele cu cele mai mari suprafețe irigate
Cele mai extinse suprafețe irigate s-au regăsit în cadrul Unității Administrative Brăila Nord, unde au fost udate 324.387 hectare, în special pe Terasa Brăilei (48.449 ha), Nămoloasa–Măxineni (25.130 ha) și Ciorăști–Măicănești (10.245 ha).
În Unitatea Administrativă Brăila Sud, irigațiile au acoperit 636.564 hectare, cu un rol dominant al Insulei Mari a Brăilei (328.782 ha). Alte zone importante au fost Terasa Viziru (197.383 ha), Ialomița–Călmățui (236.552 ha), Călmățui–Gropeni–Chiscani (65.546 ha), Bazinul Hidrografic Călmățui (60.217 ha) și Ianca–Surdila Greci (48.087 ha).
Autoritățile anunță că vor reveni cu detalii privind relațiile cu OUAI, costurile apei pentru irigații, desecările, consumul de energie și modificările legislative în curs. În contextul schimbărilor climatice, aceste aspecte devin esențiale pentru o gospodărire mai eficientă și sustenabilă a resursei de apă, vitală pentru agricultura județului Brăila și nu numai.
