Bolojan: Bruxelles-ul cere clarificări pentru anvelopa de peste 12 miliarde de lei

Comisia Europeană a transmis României observații și a cerut clarificări privind proiectul noii Legi a salarizării unitare, după ce anvelopa financiară a reformei a crescut de la aproximativ 8 miliarde de lei la peste 12 miliarde de lei. Premierul interimar Ilie Bolojan spune că autoritățile trebuie să explice de unde vor fi acoperite costurile suplimentare. Miza este majoră: adoptarea reformei până la 31 august 2026 este legată de deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.

Comisia Europeană a cerut clarificări pentru Legea salarizării

Ilie Bolojan a declarat miercuri, 19 august, la B1 TV, că forma de lucru a noii Legi a salarizării unitare transmisă experților Comisiei Europene a primit observații din partea Bruxelles-ului.

Premierul interimar a precizat că documentul transmis nu reprezintă forma finală a legii, ci un material de lucru menit să verifice dacă soluția propusă de autoritățile române poate îndeplini jalonul din PNRR.

Potrivit lui Bolojan, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii lucrează deja la modificarea proiectului în urma observațiilor primite de la Comisia Europeană.

Întrebat dacă proiectul a fost respins de Bruxelles, Bolojan a spus că propunerea a fost respinsă în forma respectivă, însă Comisia a transmis observații și a solicitat clarificări.

Anvelopa pentru salariile bugetarilor a crescut de la 8 la peste 12 miliarde de lei

Una dintre principalele probleme este impactul financiar al noii Legi a salarizării.

Potrivit lui Ilie Bolojan, proiectul a pornit de la o anvelopă de aproximativ 8 miliarde de lei, însă aceasta a crescut treptat, în urma discuțiilor cu sindicatele și cu diferite categorii de angajați din sectorul public, ajungând la peste 12 miliarde de lei.

Majorarea costurilor ridică problema sursei de finanțare. Bruxelles-ul vrea să știe de unde va veni diferența de bani și dacă noul nivel al cheltuielilor poate fi susținut de bugetul României.

„Cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus, cu atât trebuie să faci reduceri de cheltuieli mai mari”, a explicat Bolojan.

De ce nu acceptă Comisia Europeană noua formă a legii

Problema nu este doar nivelul salariilor, ci și sustenabilitatea financiară a reformei.

Bolojan susține că orice majorare a anvelopei salariale trebuie compensată prin reduceri de cheltuieli în alte zone ale bugetului, astfel încât România să respecte limitele asumate în cadrul PNRR și regulile privind finanțele publice.

Premierul interimar a atras atenția și asupra presiunii puse asupra sectorului privat. În opinia sa, banii pentru plata salariilor din sectorul public sunt generați în principal de economia privată, iar o creștere nesustenabilă a cheltuielilor bugetare ar transfera presiunea financiară către angajați și companii.

„Această propunere trebuie făcută în așa fel încât, pe de-o parte, să fie suportabilă, adică să poată fi susținută de economia românească din bugetul de stat”, a afirmat Bolojan.

Ce prevede reforma salarizării bugetarilor

Noua Lege a salarizării unitare urmărește să reducă diferențele existente între angajații din sectorul public care au atribuții similare, dar beneficiază în prezent de salarii diferite.

Bolojan a explicat anterior că proiectul nu ar urma să reducă veniturile actuale ale bugetarilor. Construcția propusă presupune însă ca unele salarii să crească, în timp ce alte salarii să rămână temporar la nivelul actual, până când diferențele dintre categorii vor fi reduse.

Reforma este una dintre măsurile asumate de România prin PNRR și a fost amânată în repetate rânduri.

România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR

Adoptarea Legii salarizării până la 31 august 2026 reprezintă un jalon important pentru România în cadrul PNRR.

Dacă reforma nu este finalizată în termenul stabilit, România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene asociate acestui jalon. Dragoș Pîslaru a avertizat anterior că această sumă este legată direct de îndeplinirea reformei salarizării.

Miza este cu atât mai mare cu cât PNRR se apropie de final, iar România trebuie să finalizeze rapid mai multe reforme și proiecte pentru a putea încasa ultimele tranșe de bani europeni.

Negocierile politice continuă la Cotroceni

În paralel cu discuțiile tehnice dintre Guvern și Comisia Europeană, partidele încearcă să ajungă la un acord politic asupra formei finale a Legii salarizării.

Președintele Nicușor Dan a convocat liderii PSD, PNL, USR și UDMR la Palatul Cotroceni pentru discuții privind deblocarea reformei. Negocierile de până acum nu au dus la un acord final, iar o nouă rundă de consultări este programată la Cotroceni.

Termenul de 31 august lasă foarte puțin timp pentru finalizarea proiectului, adoptarea lui în Parlament și promulgarea legii.

Ce urmează pentru Legea salarizării

În perioada următoare, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii trebuie să ajusteze proiectul astfel încât impactul financiar al reformei să poată fi justificat în fața Comisiei Europene.

În același timp, partidele trebuie să găsească o formulă politică acceptabilă, iar Parlamentul să adopte legea înainte de expirarea termenului PNRR.

În acest moment, Legea salarizării unitare rămâne blocată între negocierile politice, solicitările sindicatelor și condițiile financiare impuse de PNRR. Miza imediată este de aproximativ 770 de milioane de euro, în timp ce disputa privind anvelopa salarială de peste 12 miliarde de lei ar putea determina forma finală a reformei.