Gheorghe Ialomițianu acuză Guvernul Bolojan că a cosmetizat deficitul bugetar prin neplata facturilor. Ce îi cere lui Alexandru Nazare

Fostul ministru al Finanțelor Gheorghe Ialomițianu lansează acuzații la adresa guvernării conduse de Ilie Bolojan, susținând că reducerea deficitului bugetar ar fi fost obținută inclusiv prin amânarea plăților către firme și instituții publice. Potrivit acestuia, situația ar putea fi mai gravă decât indică facturile restante, deoarece unele lucrări realizate pentru stat nu ar fi fost nici măcar facturate. Ialomițianu îi cere ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte public valoarea totală a obligațiilor de plată ale statului.

Ialomițianu: Sunt numeroase facturi restante către firme

Prezent vineri seara la B1 TV, în emisiunea moderată de Ioana Constantin, fostul ministru a criticat modul în care a fost administrată execuția bugetară în perioada guvernării Bolojan. Acesta a atras atenția asupra întârzierilor la plata lucrărilor executate pentru instituțiile publice și asupra dificultăților financiare cu care s-ar confrunta unele autorități locale.

În opinia sa, evoluția deficitului bugetar nu poate fi evaluată fără a lua în calcul și obligațiile financiare pe care statul nu le-a achitat la termen.

„Cert este că sunt foarte multe facturi neplătite”, a declarat Gheorghe Ialomițianu, în contextul discuțiilor despre rectificarea bugetară și deficitul estimat pentru finalul anului.

Fostul ministru susține că unele lucrări nu ar fi fost facturate

Una dintre principalele acuzații formulate de Ialomițianu se referă la lucrările executate de companii private pentru autoritățile publice, pentru care facturile nu ar fi fost înregistrate.

Fostul ministru susține că Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării ar fi transmis autorităților locale să nu primească facturi. Deocamdată, această afirmație trebuie privită ca o acuzație a fostului oficial, în lipsa unor documente prezentate public care să o confirme.

„Sunt multe facturi către antreprenori, pentru că au executat lucrări la instituții, și se vede că multe firme intră în faliment, că n-au primit banii. Dar și mai grav este că nu s-a facturat. Lucrul acesta nu e luat în calcul pentru deficitul ăsta”, a afirmat Gheorghe Ialomițianu.

Acesta consideră că diferența dintre facturile deja emise și cele aferente unor lucrări încă nefacturate este importantă pentru înțelegerea situației financiare. Valoarea acestor obligații și modul în care sunt reflectate în evidențele bugetare ar trebui clarificate de instituțiile responsabile.

„Nu poți să te lauzi că ai redus deficitul blocând plățile”

Gheorghe Ialomițianu a criticat prezentarea reducerii deficitului drept un rezultat al disciplinei bugetare, argumentând că întârzierile la plată transferă presiunea financiară asupra firmelor care au lucrat pentru stat.

Companiile trebuie să își achite în continuare salariile, materialele și celelalte costuri de funcționare, chiar dacă nu încasează la timp contravaloarea lucrărilor executate. Potrivit fostului ministru, această situație poate pune în pericol activitatea unor societăți și poate afecta întregul circuit economic.

„Nu știu câți bani sunt pentru rectificare, nu știu dacă banii aceștia ajută, dar să știți că nu poți să te lauzi că ai redus deficitul blocând plățile. E grav pentru economie”, a declarat acesta.

Ialomițianu a mai susținut că anumite instituții publice riscă să rămână fără resurse pentru ultimele luni ale anului, inclusiv pentru cheltuieli curente și salarii.

Ce se întâmplă cu deficitul bugetar în 2026

Discuțiile au loc în contextul datelor prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit cărora deficitul bugetar după primele nouă luni din 2026 a ajuns la 3,82% din PIB, față de 5,35% în perioada similară a anului trecut.

Deficitul nominal a fost de aproximativ 78 de miliarde de lei, comparativ cu circa 102 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025. Potrivit explicațiilor prezentate de ministru, evoluția a fost susținută de creșterea veniturilor bugetare, în timp ce cheltuielile au avansat într-un ritm mai redus.

Executivul trebuie însă să gestioneze în continuare presiunile asupra bugetului, iar rezultatul de la finalul anului depinde de evoluția veniturilor și cheltuielilor din ultimele luni. Pentru a stabili dacă și în ce măsură facturile restante influențează imaginea de ansamblu a execuției bugetare, este necesară publicarea unor date detaliate privind obligațiile de plată.

Ministerul Dezvoltării a cerut o situație a facturilor restante prin PNRR

Problema întârzierilor la plată a fost abordată și la nivelul Ministerului Dezvoltării. În octombrie 2026, ministrul Alexandru Stoica a solicitat centralizarea la nivel național a facturilor restante aferente proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Demersul urmărește identificarea sumelor care nu au fost achitate și a obligațiilor existente la nivelul autorităților locale. Centralizarea poate contribui la evaluarea presiunilor financiare asupra proiectelor și a companiilor implicate.

Solicitarea de a inventaria facturile restante nu confirmă însă acuzația lui Ialomițianu potrivit căreia autorităților locale li s-ar fi cerut să nu primească facturi. Pentru verificarea acestei afirmații ar fi necesare documente sau explicații oficiale din partea instituțiilor vizate.

Ialomițianu cere publicarea tuturor datoriilor statului

Fostul ministru al Finanțelor îi solicită lui Alexandru Nazare să comunice valoarea totală a obligațiilor de plată ale statului. În opinia sa, o asemenea situație ar permite evaluarea mai clară a restanțelor către firme și a dificultăților bugetare cu care se confruntă instituțiile publice.

Ialomițianu a criticat și modul în care ar trebui sprijinite autoritățile locale cu probleme financiare. El consideră că alocarea unor fonduri suplimentare ar trebui să țină cont de aplicarea reformelor administrative și de măsurile de reducere a cheltuielilor.

În acest moment, rămân esențiale trei clarificări: valoarea facturilor restante, existența unor lucrări executate și încă nefacturate și modul în care aceste obligații sunt reflectate în situațiile financiare ale statului.

Publicarea datelor centralizate și prezentarea punctelor de vedere ale ministerelor vizate ar putea lămuri acuzațiile fostului ministru și ar permite o evaluare mai exactă a impactului întârzierilor la plată asupra firmelor și asupra bugetului public.