Sondajul CURS din octombrie 2026 prezintă intențiile de vot și nemulțumirile românilor

Conform datelor prezentate de CURS, AUR ar obține 34% din voturi dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare. PSD se situează pe locul următor, cu 26%, în timp ce PNL este cotat la 16%.

În continuarea clasamentului, USR înregistrează 8%, iar UDMR ajunge la 5%. Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone și SENS sunt creditate cu câte 3%, în timp ce SOS România și Acțiunea Conservatoare obțin fiecare 2%. Alte opțiuni însumează 1%.

Între primele două formațiuni există o diferență de 8 puncte procentuale, iar PSD se află la 10 puncte procentuale în fața PNL. Împreună, AUR, PSD și PNL cumulează 76% din procentele prezentate în sondaj.

Rezultatele reprezintă opțiunile declarate de participanți la momentul cercetării. Ele nu trebuie confundate cu rezultatele unui scrutin și nici interpretate ca o garanție privind distribuția viitoare a voturilor.

Cum este privită decizia PSD de a participa la guvernare

Cercetarea a analizat și opiniile respondenților privind participarea PSD la guvernarea condusă de Luca Niculescu.

Un procent de 25% consideră că decizia este corectă în foarte mare măsură, în timp ce 13% spun că aceasta este corectă în mare măsură. În total, 38% dintre respondenți au ales aceste două variante.

Pe de altă parte, 34% apreciază că decizia este corectă în mică măsură, iar 23% în foarte mică măsură. Alte 5% dintre persoanele chestionate nu și-au exprimat opinia.

Prin urmare, răspunsurile din cele două categorii care exprimă rezerve însumează 57%, comparativ cu 38% în cazul celor două variante favorabile. Datele surprind evaluările respondenților asupra deciziei politice, fără a indica automat motivele din spatele acestora.

77% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită

Percepția asupra direcției generale a țării reprezintă unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării. Potrivit sondajului, 77% dintre participanți consideră că România merge într-o direcție greșită.

În schimb, 18% apreciază că direcția este bună, în timp ce 5% nu au oferit un răspuns.

Diferența dintre evaluările negative și cele pozitive este de 59 de puncte procentuale. Rezultatul indică o percepție predominant negativă în rândul persoanelor chestionate în perioada realizării cercetării.

Acest indicator trebuie analizat împreună cu răspunsurile privind problemele economice și prioritățile guvernamentale. Datele sondajului arată că prețurile, veniturile și taxele sunt printre temele cel mai des menționate de participanți, însă nu stabilesc o relație directă de cauzalitate între aceste preocupări și evaluarea generală a direcției țării.

Prețurile și veniturile, principalele priorități pentru Guvern

Reducerea prețurilor și a costului vieții este măsura menționată cel mai frecvent de respondenți atunci când sunt întrebați ce ar trebui să prioritizeze Guvernul Luca Niculescu. Această opțiune a fost aleasă de 41% dintre participanți.

Creșterea salariilor și a pensiilor ocupă următoarea poziție, cu 39%, iar reducerea taxelor și impozitelor este indicată de 27%.

Lista priorităților continuă cu:

• Reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor statului – 23%;
• Reforma administrației publice – 22%;
• Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație – 21%;
• Creșterea investițiilor și dezvoltarea economiei – 13%.

Întrebarea a permis răspunsuri multiple, motiv pentru care procentele nu însumează 100%.

Ce indică răspunsurile despre nivelul de trai

Ponderea răspunsurilor privind reducerea prețurilor și creșterea veniturilor arată că puterea de cumpărare reprezintă o preocupare importantă pentru persoanele chestionate. Aceste două măsuri sunt urmate de solicitări referitoare la fiscalitate și la gestionarea cheltuielilor publice.

Totodată, reforma administrației și îmbunătățirea serviciilor publice apar în lista priorităților, ceea ce arată că așteptările respondenților nu se limitează la veniturile personale. Investițiile și dezvoltarea economică sunt menționate de 13% dintre participanți.

Procentele descriu frecvența cu care au fost selectate aceste opțiuni și nu reprezintă o evaluare a eficienței sau a costurilor pe care le-ar implica fiecare măsură.