Deficitul bugetar al României a scăzut la 3,81% din PIB după nouă luni. Investițiile au crescut cu 30%, dar ținta pentru 2026 depinde de banii din PNRR

Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,81% din Produsul Intern Brut (PIB) după primele nouă luni ale anului 2026, în scădere față de nivelul de 5,31% înregistrat în aceeași perioadă din 2025. Potrivit raportului publicat de Ministerul Finanțelor privind execuția bugetară din trimestrul al treilea, deficitul s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, însă atingerea țintei de 6,2% din PIB pentru întregul an depinde de încasarea la timp a fondurilor europene prin PNRR.

Documentul prezintă evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat în perioada iulie-septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu rezultatele din aceeași perioadă a anului trecut.

Deficitul bugetar a scăzut cu peste 24 de miliarde de lei

În primele nouă luni din 2026, deficitul bugetului general consolidat a fost de 78,30 miliarde de lei, față de 102,47 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 5,31% la 3,81%, ceea ce reprezintă o reducere de 1,5 puncte procentuale.

Doar în trimestrul al treilea, deficitul bugetar a fost de 37,27 miliarde de lei, echivalentul a 1,81% din PIB. Valoarea s-a situat cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă.

Comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, deficitul trimestrial a fost însă mai mare cu aproximativ 4,6 miliarde de lei. Evoluția este explicată în principal prin creșterea investițiilor publice și a cheltuielilor cu dobânzile aferente datoriei publice.

Investițiile publice au crescut cu aproape 49% în trimestrul al treilea

Una dintre principalele evoluții evidențiate de Ministerul Finanțelor este creșterea investițiilor publice. În perioada iulie-septembrie 2026, acestea au însumat 47,81 miliarde de lei, reprezentând 2,33% din PIB.

Prin comparație, în trimestrul al treilea din 2025, investițiile au fost de 32,2 miliarde de lei, respectiv 1,67% din PIB. Creșterea este de aproximativ 15,6 miliarde de lei, echivalentul unui avans de 48,6%.

La nivelul primelor nouă luni, investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Fondurile europene au asigurat 65,6% din totalul investițiilor realizate în această perioadă.

În trimestrul al treilea, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au însumat 23,81 miliarde de lei, în creștere cu 68,6% față de aceeași perioadă din 2025.

Cele mai importante majorări au fost înregistrate în cazul proiectelor finanțate prin granturi PNRR și al programelor europene aferente perioadei 2021-2027.

Separat, plățile pentru instrumentul european de apărare SAFE au ajuns la 6,34 miliarde de lei în trimestrul al treilea.

Veniturile bugetare au crescut cu 15,2%

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea din 2026, reprezentând 8,8% din PIB. Comparativ cu perioada similară din 2025, acestea au crescut cu 15,2%.

Încasările provenite din economia internă, fără sumele primite de la Uniunea Europeană, au însumat 161,52 miliarde de lei, în creștere cu 10,3%.

Veniturile fiscale au ajuns la 92,31 miliarde de lei, cu 12,4% peste nivelul din trimestrul al treilea al anului trecut.

Cea mai mare contribuție a venit din încasările de TVA, care au totalizat 44,14 miliarde de lei. Suma este mai mare cu 8,65 miliarde de lei, respectiv cu 24,4% față de perioada comparabilă din 2025.

Ministerul Finanțelor explică evoluția inclusiv prin modificările fiscale aplicate în 2025, când cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%, iar cotele reduse au fost modificate.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 6,3%, până la 11,16 miliarde de lei, în timp ce contribuțiile sociale au însumat 54,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,2%.

În schimb, veniturile din accize au scăzut cu 3,1%, ajungând la 13,29 miliarde de lei.

Cheltuielile cu dobânzile au depășit 21 de miliarde de lei într-un singur trimestru

Creșterea costurilor de finanțare rămâne una dintre presiunile importante asupra bugetului de stat.

În trimestrul al treilea din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

La nivelul primelor nouă luni, statul a plătit 50,63 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

În total, cheltuielile bugetului general consolidat au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere cu 15% față de perioada corespunzătoare din 2025.

În schimb, cheltuielile de personal au scăzut cu 2,6%, până la 40,13 miliarde de lei, iar cele cu asistența socială au crescut cu doar 1%.

Cheltuielile de funcționare, care includ personalul, asistența socială și bunurile și serviciile, au crescut cumulat cu 1,8%, respectiv cu 2,3 miliarde de lei, un ritm inferior inflației, potrivit raportului.

Ținta de deficit de 6,2% din PIB depinde de încasarea fondurilor PNRR

Deși deficitul bugetar s-a redus în primele nouă luni, Ministerul Finanțelor avertizează că atingerea țintei de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026 depinde de încasarea fondurilor europene aferente cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR.

Cele două cereri, dintre care ultima este cea finală, au fost depuse la Comisia Europeană în august și septembrie 2026. Componenta de grant aferentă acestora însumează 4,23 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1% din PIB.

Ministerul precizează că veniturile înregistrate în buget în contrapartida plăților pentru investițiile și reformele finanțate prin PNRR prezintă un risc de ajustare. Sumele devin definitive numai după ce Comisia Europeană validează îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de România.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că ultimul trimestru al anului va fi decisiv pentru respectarea angajamentelor bugetare.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat ministrul.

Astfel, deși România a înregistrat o reducere importantă a deficitului bugetar în primele trei trimestre din 2026, rezultatul final al execuției bugetare va depinde atât de evoluția veniturilor și cheltuielilor, cât și de confirmarea și încasarea fondurilor europene aflate în evaluare la Comisia Europeană.