Brăila pregătește un proiect dedicat inteligenței artificiale. Tinerii, seniorii și companiile vor lucra împreună la soluții pentru dezvoltarea orașului

Un proiect care își propune să aducă împreună tineri, seniori, specialiști din domenii diferite, companii și instituții publice pentru identificarea unor soluții bazate pe inteligența artificială este pregătit la Brăila. Inițiativa urmărește atât dezvoltarea unor proiecte utile comunității, cât și familiarizarea participanților cu noile tehnologii, într-un context în care România se află în urma altor state europene la utilizarea inteligenței artificiale.

Potrivit explicațiilor oferite de inițiatorii proiectului, inteligența artificială reprezintă o schimbare majoră, comparabilă prin amploarea efectelor cu revoluția neolitică sau cu revoluția industrială. Impactul acesteia nu se limitează la instrumentele digitale folosite în viața de zi cu zi, ci va influența economia, piața muncii, educația și modul în care funcționează administrația publică.

România riscă să piardă teren în competiția economică

Unul dintre argumentele care au stat la baza inițiativei este nivelul redus de utilizare a inteligenței artificiale în România. În cadrul prezentării a fost invocată o statistică potrivit căreia, în urmă cu aproximativ șase luni, țara noastră se afla pe ultimul loc în Europa, cu o pondere de 0,8% a angajaților care utilizau astfel de tehnologii. Pentru comparație, Ucraina înregistra aproximativ 1,15%.

În opinia inițiatorilor, diferența de utilizare a inteligenței artificiale se poate transforma într-un dezavantaj economic important. Companiile și angajații care știu să folosească aceste instrumente pot deveni mai productivi, pot reduce costurile și pot intra mai ușor pe piețe noi.

Inteligența artificială ar putea schimba inclusiv modul în care funcționează afacerile mici. Un antreprenor ar putea beneficia de sprijin pentru documentare juridică, contabilitate, automatizarea unor activități sau organizarea proceselor interne, fără să fie nevoit să suporte întotdeauna costurile ridicate ale serviciilor specializate.

Un exemplu prezentat în cadrul discuției a vizat o mică afacere de panificație, unde un telefon mai vechi, conectat la un sistem dezvoltat cu ajutorul inteligenței artificiale, ar putea transmite o alertă pe WhatsApp atunci când un cuptor ajunge la o anumită temperatură sau există riscul ca produsele să se ardă. O asemenea soluție ar putea fi realizată cu resurse mult mai reduse decât cele necesare unei automatizări clasice.

Proiectul va reuni tineri, seniori și specialiști din domenii diferite

O particularitate a inițiativei este colaborarea dintre generații și profesii. Echipele ar urma să fie alcătuite din aproximativ cinci-șase persoane, cu pregătiri și experiențe diferite.

Implicarea seniorilor este considerată importantă inclusiv în contextul îmbătrânirii populației. Aceștia nu vor avea un rol simbolic, ci vor contribui la evaluarea ideilor și la adaptarea proiectelor astfel încât soluțiile propuse să răspundă nevoilor unei comunități în care trăiesc persoane de vârste diferite.

De asemenea, participarea specialiștilor din domenii diverse ar putea favoriza apariția unor idei care nu ar fi identificate într-o echipă formată exclusiv din persoane cu aceeași pregătire profesională. Un medic, un biolog, un arhitect sau un specialist în tehnologie pot privi aceeași problemă din perspective diferite și pot contribui la găsirea unei soluții mai eficiente.

Inițiatorii consideră că proiectul poate contribui și la schimbarea mentalității potrivit căreia tinerii trebuie să plece din Brăila pentru a avea oportunități profesionale. Obiectivul este ca orașul să devină un loc în care aceștia să poată construi proiecte, să lucreze și, eventual, să se întoarcă după studiile sau experiențele acumulate în alte centre.

În acest sens, au fost amintite potențialul turistic, patrimoniul istoric și cultural al Brăilei, precum și poziția strategică a orașului. Aceste resurse ar putea constitui puncte de plecare pentru proiecte de dezvoltare locală.

Companiile vor putea finanța proiectele prin sisteme de tokenuri

Un alt element al inițiativei îl reprezintă implicarea mediului de afaceri. Companiile interesate ar urma să sprijine proiectele selectate prin acordarea unor tokenuri, folosite pentru accesarea și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială.

În fiecare echipă ar urma să participe și un reprezentant al companiei care finanțează proiectul. Acesta ar putea urmări modul în care sunt utilizate resursele puse la dispoziție și, în același timp, ar dobândi experiență practică privind aplicarea inteligenței artificiale în activitatea firmei.

Costurile ar urma să fie adaptate complexității sarcinilor. O solicitare simplă, precum realizarea unui rezumat, presupune un consum redus de resurse, în timp ce o analiză complexă, de exemplu a bugetului municipiului, poate necesita un volum mai mare de procesare.

Inițiatorii speră să atragă între 60 și 80 de propuneri de proiecte. Acestea vor fi prezentate companiilor interesate, care vor putea decide ce idei doresc să susțină. Există posibilitatea ca un proiect să fie finanțat de mai multe firme, iar durata de implementare va depinde de complexitatea și obiectivele fiecărei inițiative.

O prezentare a proiectului este programată pentru 19 noiembrie, în cadrul evenimentului dedicat Topului Firmelor Brăilene.

Școli, biblioteci și instituții publice, implicate în inițiativă

Printre partenerii menționați se numără Inspectoratul Școlar Județean, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila și Biblioteca Județeană. Colaborarea cu aceste instituții ar urma să faciliteze atât promovarea proiectului în rândul elevilor, cât și atragerea companiilor și organizarea activităților de instruire.

Participanții vor putea beneficia de cursuri gratuite de inițiere în inteligența artificială. Acestea ar urma să fie organizate în mai multe spații, inclusiv la Camera de Comerț, Biblioteca Județeană, Palatul Lyra, Inspectoratul Școlar și Centrul de Excelență.

Scopul cursurilor este ca participanții să înțeleagă cum pot utiliza concret instrumentele AI, nu doar pentru sarcini simple, ci și pentru rezolvarea unor probleme din activitatea profesională și din comunitate.

Inteligența artificială ar putea ajuta administrația să rezolve mai rapid problemele orașului

Printre exemplele prezentate se află dezvoltarea unui sistem prin care locuitorii ar putea semnala problemele întâlnite pe străzile municipiului. Un capac de canal lipsă, un stâlp deteriorat sau un cablu electric căzut ar putea fi fotografiate, iar imaginea, împreună cu coordonatele GPS, ar fi trimisă către un instrument de inteligență artificială.

Acesta ar putea analiza informațiile și ar putea genera un document care să includă localizarea exactă, descrierea situației, riscurile posibile, legislația relevantă și instituția sau departamentul responsabil de rezolvarea problemei.

Documentul ar putea fi transmis ulterior administrației publice, inclusiv printr-un sistem de înregistrare oficială, dacă instituțiile decid să preia o astfel de soluție.

Un alt exemplu a vizat folosirea inteligenței artificiale pentru documentarea patrimoniului local. O aplicație ar putea oferi informații despre istoria unei clădiri, anul construirii, elementele arhitecturale și stilul în care a fost realizată. Astfel de instrumente ar putea contribui la promovarea unor trasee culturale și turistice în Brăila.

Inițiatorii au subliniat că administrația publică trebuie să fie implicată în astfel de demersuri, însă proiectele dezvoltate de echipe nu vor obliga autoritățile să le adopte. Acestea vor putea fi preluate dacă se dovedesc utile și pot fi integrate în activitatea instituțiilor.

Inteligența artificială trebuie verificată, nu tratată ca o sursă infailibilă

Un alt mesaj transmis în cadrul prezentării a fost că inteligența artificială nu trebuie privită ca un instrument care oferă întotdeauna răspunsuri corecte. Există riscul ca sistemele să genereze informații greșite sau să inventeze detalii, motiv pentru care rezultatele trebuie verificate.

Pentru reducerea acestor erori, unul dintre exemplele oferite a fost utilizarea unor baze documentare controlate. În cazul unei afaceri care dorește să obțină informații despre autorizațiile necesare pentru deschiderea unei unități comerciale, sistemului îi pot fi puse la dispoziție documente oficiale, legi și regulamente relevante.

Pe baza acestor materiale, inteligența artificială poate formula răspunsuri raportate la documentele furnizate, cu instrucțiunea explicită de a nu inventa prevederi legale și de a semnala situațiile în care nu deține suficiente informații.

Instrumentul nu ar trebui să înlocuiască expertiza umană, ci să funcționeze ca un asistent care preia sarcinile repetitive, organizează informațiile și accelerează activitățile. Deciziile și verificarea rezultatelor rămân responsabilitatea oamenilor.

Educația și piața muncii vor trebui să se adapteze

Impactul inteligenței artificiale asupra educației a fost unul dintre subiectele centrale ale discuției. În opinia inițiatorilor, acumularea de informații nu va mai reprezenta singurul avantaj competitiv, deoarece sistemele AI pot accesa și prelucra rapid volume mari de date.

În acest context, educația ar trebui să pună un accent mai mare pe capacitatea de a selecta, organiza și interpreta informațiile, de a formula întrebări corecte și de a utiliza tehnologia pentru rezolvarea problemelor.

Cunoștințele de bază rămân importante, însă trebuie completate de abilități precum gândirea critică, creativitatea, capacitatea de inovare și coordonarea instrumentelor digitale. În următorii ani, aceste competențe ar putea deveni decisive pentru integrarea pe piața muncii.

Totodată, companiile sunt încurajate să înceapă automatizarea activităților care pot fi realizate mai eficient cu ajutorul noilor tehnologii. În lipsa adaptării, firmele mici riscă să piardă teren în fața competitorilor care folosesc deja inteligența artificială pentru reducerea costurilor și creșterea productivității.

Comunicarea, o altă problemă pe care proiectul vrea să o adreseze

În cadrul prezentării a fost evidențiată și importanța comunicării clare, atât în instituțiile publice, cât și în companii și în relațiile dintre cetățeni.

Solicitările incomplete sau formulate ambiguu pot conduce la rezultate greșite, la întârzieri și la repetarea unor activități. Utilizarea eficientă a inteligenței artificiale presupune, în primul rând, capacitatea de a explica precis ce se dorește și de a verifica dacă răspunsul primit corespunde cerinței.

Proiectul propus la Brăila își propune, astfel, să depășească utilizarea superficială a noilor tehnologii și să încurajeze aplicarea lor în probleme concrete. Prin colaborarea dintre generații, specialiști, companii și instituții, inițiatorii urmăresc să transforme inteligența artificială într-un instrument de dezvoltare locală și să contribuie la crearea unor oportunități care să îi determine pe tineri să rămână sau să revină în oraș.