Elevii români, penultimii din UE la testele PISA

Vineri, 8 decembrie, Ministerul Educaţiei, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Cooperation and Development-OECD) și Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) au organizat dezbaterea „Rezultatele PISA 2022 în contextul reformei naționale în domeniul educației”, în cadrul căreia au fost detaliate și analizate rezultatele Raportului Național PISA 2022. La dezbatere au participat ministrul Educației, Ligia Deca, directorul OECD Education and Skills, Andreas Schleicher, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie și coordonatorul național PISA 2022, Gabriela Noveanu, alături de reprezentanți ai mediului universitar și preuniversitar și ai societății civile.

În cadrul PISA 2022, matematica a fost domeniul principal

Lansat de OCDE în 1997, testul PISA evaluează competențele elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe. PISA se derulează continuu, respectându-se o ciclicitate de trei ani. Până acum, au fost colectate date în 2000, 2003, 2006, 2009, 2012, 2015, 2018 și 2022. Pe lângă cele trei domenii de bază – lectură, matematică și științe – testarea PISA vizează și un domeniu inovator. În 2022, acest domeniu a fost gândirea creativă. În cadrul fiecărui ciclu, doar unuia dintre domenii i se acordă o atenție specială. În cadrul PISA 2022, matematica a fost domeniul principal. România a participat la evaluarea PISA pentru prima dată în anul 2000.

România – locul 45 în clasamentul general și penultimul loc în UE, după Bulgaria

În România, testarea PISA 2022 a fost administrată între 11 aprilie și 30 mai 2022. Eșantionul din România a fost alcătuit din 7.364 elevi aparținând unui număr de 262 școli din întreaga țară. Eșantionul a inclus unități școlare gimnaziale, liceale sau de învățământ profesional, din mediul public sau privat, din toate regiunile, precum și din zonele urbane și rurale. Din fiecare unitate, au fost selectați elevii de 15 ani până la un număr maxim de 48 de elevi.

România a obținut rezultate sub media OCDE și sub media UE la toate cele trei domenii vizate, cu un rezultat de 428 de puncte, față de media OCDE și media UE, de aproximativ 475 de puncte. Țara noastră s-a situat astfel pe locul 45 din 81 de țări participante și pe penultimul loc din UE, depășind doar Bulgaria, la 100 de puncte diferență de liderul european, Estonia. La un nivel similar cu țara noastră se află Serbia, Emiratele Arabe Unite, Grecia, Kazahstan, Mongolia, Bulgaria, Moldova, Cipru și Ucraina.

Doar jumătate dintre elevii români au atins nivelul de bază

Aproape jumătate dintre elevii de 15 ani din țara noastră s-au situat sub nivelul de referință al competenței (nivelul 2) la matematică și la lectură, precum și la științe (49% la matematică, 42% la lectură și 44% la științe), procente mai mari decât media țărilor participante.

La matematică, doar 51% dintre elevii români evaluați au obținut cel puțin nivelul de bază, 2, față de media OCDE de 69%. Acești elevi pot interpreta și recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care o situație poate fi redată în limbaj matematic (de exemplu, să compare distanța totală de pe două rute diferite sau să convertească prețurile într-o altă monedă), arată raportul. Doar 4% dintre elevii români au avut performanțe ridicate, față de o medie de 9% pentru toate țările.

La lectură, doar 58% din elevii români au atins cel puțin nivelul 2 de competențe, față de 74% media OCDE. Aceștia pot identifica ideea principală într-un text destul de lung și pot identifica informații în baza unor cerințe. Doar 2% dintre copiii români au obținut rezultate la niveluri peste medie, media OCDE fiind de 7%.

Situația este similară și la Științe, unde aproape 56% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul de bază (nivelul 2), media OCDE fiind de 76%. Acești elevi pot recunoaște cel puțin o explicație corectă pentru fenomenele științifice familiare și își pot folosi cunoștințele pentru a identifica, în cazuri simple, dacă o concluzie e validă, pe baza datelor problemei. Doar 1% din copiii români au atins performanțe de nivel înalt (nivel 5 sau 6), față de 7% media OCDE.

De două ori mai mulți analfabeți funcțional față de media OCDE

Ponderea elevilor cu rezultate foarte bune în cel puțin un domeniu (nivel 5 sau 6) la evaluarea PISA 2022 e de aproape trei ori mai mică în România față de media OCDE. Ponderea elevilor analfabeți funcțional (sub nivelul 2) este de 33,2 %, de două ori mai mare față de media celorlalte țări.

Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe. Spre deosebire de alte state, țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei, arată raportul.

Testarea a arătat și că 28% dintre elevii din România nu ascultă ce spune profesorul. 35% dintre elevi sunt distraşi de folosirea dispozitivelor digitale (media OCDE – 30%), iar 31% sunt distrași de colegi care folosesc dispozitive digitale (media OCDE: 25%).

Peste 87% dintre elevi au declarat că se simt în siguranță în școală și în jurul școlii. 78% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii sunt interesați de starea de bine a elevilor lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală. Între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor.

Cauzele rezultatelor slabe înregistrate de țara noastră ar putea fi sistemul de evaluare deficitar, decalajul de statut socio-economic dintre elevi, gradul redus de frecventare a educației timpurii și absenteismul școlar.

Raportul PISA a adus și câteva vești bune: elevii români își fac mai ușor prieteni la școală și au un sentiment relativ ridicat de apartenență școlară, comparativ cu elevii din celelalte state participante la studiu. De asemenea, conform raportului, numărul elevilor afectați de bullying a scăzut față de anul 2018.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede măsuri pentru ameliorarea rezultatelor

În cadrul dezbaterii, au fost propuse și o serie de măsuri pentru ameliorarea rezultatelor, incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023:

• Standardizarea evaluărilor naționale, prin intermediul Platformei naționale de alfabetizare funcțională;
• Înființarea unui Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor;
• Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de susținere a performanței și a progresului școlar;
• Programul „Învățare remedială”, care va oferi sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare;
• Creșterea cu 25% a costului standard pentru beneficiarii primari din unități de învățământ considerate a fi defavorizate;
• Optimizarea serviciilor de educație timpurie, prin extinderea rețelei de creșe și grădinițe, formarea a 21.000 de specialiști din creșe și grădinițe prin PNRR în 2024 – 2025, finanțarea a 98 de servicii de educație timpurie complementare.

Concluziile raportului vor fi utilizate în procesul de dezvoltare a proiectului „Mecanisme de intervenție pentru dezvoltarea alfabetizării funcționale în învățământul preuniversitar”, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, ce prevede formarea a peste 29.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial și participarea a peste 58.000 de elevi, a transmis Ministerul Educației.

Participarea României la PISA 2022 a fost susținută prin proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project), finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Pentru PISA 2025, științele reprezintă domeniul principal, iar domeniul inovator este „Învățarea în lumea digitală” (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este limbă străină, respectiv limba engleză.