Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare, cu peste 98,85% din voturi numărate, arată o scenă politică românească în plină transformare. În timp ce PSD domină, PNL înregistrează cel mai slab rezultat din istoria recentă, coborând sub AUR. Totodată, Partidul Oamenilor Tineri (POT) oferă surpriza acestor alegeri, depășind pragul electoral și intrând în Parlament.

Rezultate naționale: PSD conduce, AUR și POT surprind scena politică

La nivel național, iată procentele înregistrate de partidele cu șanse de a intra în Parlament:

Camera Deputaților:

1. Partidul Social Democrat (PSD): 22,86% (2.054.483 voturi)
2. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 18,09% (1.626.007 voturi)
3. Partidul Național Liberal (PNL): 14,47% (1.300.950 voturi)
4. Uniunea Salvați România (USR): 11,94% (1.073.172 voturi)
5. Partidul SOS România (SOS): 7,53% (676.635 voturi)
6. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): 6,53% (586.611 voturi)
7. Partidul Oamenilor Tineri (POT): 6,20% (556.885 voturi)

Senat:

1. Partidul Social Democrat (PSD): 22,48% (2.017.483 voturi)
2. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 17,78% (1.596.142 voturi)
3. Partidul Național Liberal (PNL): 13,56% (1.217.086 voturi)
4. Uniunea Salvați România (USR): 12,02% (1.079.197 voturi)
5. Partidul SOS România (SOS): 7,12% (639.518 voturi)
6. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): 6,47% (581.119 voturi)
7. Partidul Oamenilor Tineri (POT): 6,26% (562.078 voturi)

PSD păstrează supremația, dar provocările cresc

PSD domină alegerile cu un scor de 22,86% la Camera Deputaților și 22,48% la Senat, rămânând principala forță politică din România. Totuși, acest rezultat nu îi permite o majoritate confortabilă, iar provocările din partea noilor partide emergente și a opoziției populiste sunt evidente.

Dezastru pentru PNL: coboară sub pragul de 15%

PNL suferă cea mai mare pierdere dintre toate partidele consacrate. Cu doar 14,47% la Camera Deputaților și 13,56% la Senat, liberalii sunt depășiți de AUR și se confruntă cu o criză majoră de legitimitate. Este clar că electoratul a sancționat dur prestația lor guvernamentală și o campanie electorală slab articulată.

AUR: O forță de neoprit

Cu 18,09% la Camera Deputaților și 17,78% la Senat, AUR confirmă că este a doua forță politică a țării. Discursul lor naționalist și anti-sistem a captat o parte semnificativă din voturile alegătorilor dezamăgiți de partidele tradiționale. Rezultatul lor reprezintă o provocare serioasă pentru toate celelalte formațiuni politice.

USR și SOS: Încă în Joc, dar cu surprize neplăcute

USR obține 11,94% la Camera Deputaților și 12,02% la Senat, însă pierde din susținători și este, în mod surprinzător, depășit de Partidul SOS România (7,53% la Camera Deputaților și 7,12% la Senat). SOS reușește să-și consolideze poziția, în special în zonele rurale, punând presiune pe USR, care rămâne într-un declin evident.

Surpriza POT: o alternativă tânără

Partidul Oamenilor Tineri devine marea surpriză a acestor alegeri. Cu 6,20% la Camera Deputaților și 6,26% la Senat, POT arată că un mesaj axat pe nevoile tinerilor și ale celor dezamăgiți de politica tradițională poate aduce rezultate spectaculoase. Intrarea POT în Parlament marchează un semnal clar al dorinței pentru schimbare din partea electoratului.

Rezultate finalizate la Brăila: PSD domină, PNL se afundă

În județul Brăila, unde numărarea voturilor este completă, PSD câștigă cu un scor categoric:

Camera Deputaților – Brăila:

1. PSD: 31,19%
2. AUR: 18,54%
3. PNL: 13,68%
4. SOS: 10,23%
5. USR: 7,49%
6. POT: 6,11%

Senat – Brăila:

1. PSD: 30,56%
2. AUR: 18,49%
3. PNL: 14,62%
4. SOS: 9,68%
5. USR: 7,51%
6. POT: 5,53%

La Brăila, AUR devine a doua forță politică, iar PNL continuă prăbușirea, înregistrând scoruri sub 15%. USR este din nou depășit de SOS, iar POT reușește să se impună cu scoruri peste 5%.

Concluzia acestor alegeri: O scenă politică în plină transformare

Aceste alegeri demonstrează o reconfigurare a politicii românești. PSD își păstrează poziția de lider, însă ascensiunea AUR și POT, alături de declinul dramatic al PNL și USR, arată că electoratul cere schimbări majore. Rezultatul este un semnal clar pentru partidele tradiționale: fără o strategie nouă și relevantă, riscă să fie marginalizate în următorii ani.