Prozatoarea Andreea Răsuceanu și-a lansat ieri, la Brăila, cartea „Linia Kármán”, volum apărut anul acesta la Editura Polirom din Iași. Evenimentul s-a desfășurat în Sala ProArte, arhiplină, a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) din municipiu, fiind organizat de Polirom și Librăriile Humanitas, în parteneriat cu CJCPCT Brăila și Consiliul Județean Brăila. 

Au participat și au dialogat cu autoarea Alina Sulicu, manager al CJCPCT Brăila, profesoarele de limba română Georgiana Troia, Gabriela Vasiliu și Camelia Gheorghișor, elevele Maria Oprea și Cristina Vasiliu de la Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci”, ambele olimpice naționale la limba și literatura română, și actrița Ramona Gângă Terente de la Teatrul „Maria Filotti”.  

O carte despre dezrădăcinare și despre cunoașterea de sine  

Autoarea a salutat prezența unui public tânăr atât de numeros și s-a arătat plăcut surprinsă de prezența pe afiș a unor nume de liceeni. Este și ceea ce și-a propus pentru viitor: introducerea tinerilor, elevi sau studenți, în lumea literară, ca receptori sau chiar creatori de literatură. „Linia Kármán” este a treia carte dintr-o trilogie având în centru, ca spațiu matcă, satul C. Primele două volume poartă titlul „O formă de viață necunoscută” și „Vântul, duhul, suflarea”. Deși alcătuiesc o trilogie, cărțile pot fi citite independent una de alta. Nu există un liant logic sau cronologic, elementele de continuitate fiind doar satul C. și câteva personaje ce trec dintr-un volum în altul. Cartea o are ca protagonistă pe Iana, o adolescentă rebelă, plecată într-o călătorie inițiatică. O călătorie spre străbunii și trecutul său, dar și spre cunoașterea de sine. O înălțare printr-o coborâre în adânc. Este o carte despre dezrădăcinare, o carte cu și pentru adolescenți, dar în care se vor regăsi și cei maturi sau vârstnici.  

Geocritica-o metodă nouă în critica literară 

Prof. Camelia Gheorghișor a atras atenția asupra unei metode noi în cercetarea literară, având-o ca promotoare chiar pe Andreea Răsuceanu. Este vorba despre geocritică, o ramură a criticii literare care își propune să analizeze relația dintre literatură și spațiul reprezentat în textele literare. 

Prof. Georgiana Troia a propus o lectură pornind de la o teorie cuantică a suprarealității, transpusă în ficțiune. Realitatea ar avea, așadar, mai multe niveluri, despărțite de un vid radical. Linia Kármán, convenție utilizată pentru a defini granița dintre atmosfera Pământului și spațiul cosmic, ar simboliza în carte tocmai această limită între realitatea subiectivă și cea obiectivă, „lumea suspendată între vis și realitate”. 

O perspectivă surprinzătoare prin acuratețea sa a fost prezentată de eleva Maria Oprea. În viziunea adolescentei, romanul este unul al căutării, al călătoriei, iar titlul nu face decât să trimită la granița dintre cunoscut și necunoscut, dintre ceea ce ne este la îndemână și ceea ce dorim să atingem, în dorința noastră continuă de autodepășire. „Linia Kármán este romanul nostru. Al celor care am vrut să plecăm și nu am avut curajul să o facem. Și al celor care am plecat și nu am mai găsit drumul spre casă,”a concluzionat tânăra cititoare. 

Trei ipostaze ale prozatoarei 

Prof. Gabriela Vasiliu a identificat trei ipostaze ale prozatoarei: aceea de creatură mistică, menită să medieze reconectarea cu veșnicia, ipostaza de arheolog, ce reconstituie un destin pornind de la fragmente disparate și aceea de ființă-călăuză, ce surprinde psihogenealogia umană în timpul unei călătorii inițatice. 

Fragmentele de text, lecturate vibrant de eleva Cristina Vasiliu, în dialog cu actrița Ramona Gângă Terente, nu au făcut decât să confirme încărcătura afectivă a volumului. 

Finalul, interactiv, le-a permis tinerilor cititori să intre în dialog cu autoarea, în încercarea de a descifra tainele actului de creație. 

Despre autoare 

Andreea Răsuceanu, scriitoare și critic literar, doctor în filologie, este absolventă a Facultății de Litere a Universităţii din Bucureşti (1998–2002), secția română-engleză. A debutat în 2009 la Editura Vremea, cu volumul „Cele două Mântulese”, nominalizat la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus, secţiunea Opera Prima. A primit premiul Tânărul critic al anului 2013, în cadrul Galei tinerilor scriitori, pentru lucrarea „Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară”. Pentru romanul „Vântul, duhul, suflarea”, apărut în 2020, a primit Premiul Academiei Române pentru proză în 2022, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru proză în 2021, premiul Scriitorul lunii februarie din același an, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, și nominalizări la Premiile revistei Observator cultural, Premiile „Sofia Nădejde” și Premiul Național de Proză Ziarul de Iași. Romanul s-a aflat pe lista scurtă la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, în 2022. Cărțile sale au fost traduse în spaniolă, franceză și bulgară.