
Anul Nou: Tradiții și superstiții românești
În noaptea dintre ani, tradițiile și superstițiile românești se manifestă cu speranța aducerii unui an prosper și fericit. Este adevărat că multe dintre aceste obiceiuri sunt bazate pe credințe populare și nu au o fundamentare științifică sau istorică strictă.
Purtarea hainelor roșii
Este populară credința că purtarea hainelor roșii în noaptea de Revelion aduce noroc și iubire în anul ce urmează. Roșul este considerat un simbol al veseliei și dragostei.
Peștele pe masa de Revelion
În tradiția românească, se crede că prezența peștelui sau a icrelor pe masa de Anul Nou simbolizează abundența și ușurința cu care se va trece în noul an.
Consumul de struguri
Această tradiție, care își are originile în Spania, s-a răspândit în mai multe culturi, inclusiv în România. Ideea este să se consume 12 boabe de struguri la miezul nopții, în timpul celor 12 bătăi de clopot care marchează trecerea în Anul Nou.
Evitarea cheltuielilor și aruncării gunoiului
Se consideră că aruncarea gunoiului în ziua de Anul Nou poate duce la pierderea norocului. De asemenea, este recomandat să nu se facă cheltuieli în această zi pentru a evita datoriile pe parcursul anului.
Deschiderea ușii la miezul nopții
Această tradiție simbolizează lăsarea anului vechi să plece și primirea noului an.
Superstiții legate de vizitatori
Există credința că primul vizitator al anului nou ar trebui să fie un bărbat, pentru a aduce noroc casei.
Sărutul de la miezul nopții
Sărutul sub vâsc sau oricum în noaptea de Revelion este considerat un semn de afecțiune și noroc în dragoste pentru anul ce urmează.
Dansul în aer liber
A dansa în aer liber la miezul nopții, în special în jurul unui copac, este văzut ca un act de celebrare și aducere a norocului.
Evitarea plânsului și a împrumuturilor
Tradiția spune că plânsul în prima zi a anului poate aduce evenimente triste, iar împrumutarea sau darea de bani poate aduce sărăcie.