Cultura

23 aprilie, Ziua Bibliotecarului din România

Din anul 1998, în România se sărbătorește pe data de 23 aprilie Ziua Bibliotecarului. Data a fost marcată în 1995 și ca Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, la inițiativa UNESCO. O dublă sărbătoare așadar, în cinstea cărții și a profesiei nobile de bibliotecar, o profesie minunată care inspiră oamenii, modelează destine, facilitează accesul la informaţii, idei și cunoaştere, promovând adevărate valori – Cartea, Cultura și Inteligența. Lectura și cartea nu pot fi gândite în afara bibliotecilor și a bibliotecarilor, iar brăilenii au un motiv în plus de bucurie: anul acesta sărbătorim 143 de ani de la înființarea bibliotecii publice în urbea noastră.

Biblioteca Județeană „Panait Istrati”, repere istorice

Ideea înființării unei biblioteci publice și a unui muzeu la Brăila a apărut în 1880, inițiativa aparținându-le profesorilor de la Gimnaziul Real. Aceștia au ales un comitet de inițiativă din care făceau parte farmacistul Constantin C. Hepites, avocatul Ieronim Gold, doctorul în litere și filosofie Christodul Suliotti, profesorii Ștefan C. Hepites și Zamfir C. Zamfirescu.

Biblioteca publică și-a început activitatea prin decretul regal din 23 august 1881, inițial în clădirea Liceului Real din oraș, pe Str. Rubinelor, apoi pe B-dul Alexandru Ioan Cuza.

Pe data de 1 iunie 1909, muzeul și biblioteca trec în administrarea Primăriei. În 1920, biblioteca publică este reorganizată atât din punctul de vedere al colecțiilor, cât și al evidenței și instrumentelor de informare.

În 1948, colecțiile Bibliotecii sunt epurate și se reinventariază numai cărțile cu conținut democratic și progresist. În 1950, Biblioteca Comunală primește denumirea de Biblioteca Centrală Flacăra Roșie a Raionului Brăila. Este mutată pe strada Galați nr. 1, într-o încăpere de 206 mp, singurul serviciu oferit publicului fiind împrumutul de cărți la domiciliu. În 1955, Biblioteca este mutată în imobilul din str. Călărașilor, nr. 27, unde funcționa Palatul Culturii, azi Facultatea de Inginerie și Agronomie din Brăila.

În 1963, se înființează  biblioteci  filiale  în  cartierele Brăilița, 1 Mai (azi: Nedelcu Chercea) și Radu Negru. În 1970-1971, se constituie Depozitul General, aferent Sălii de lectură. În 1972, Consiliul Popular al Municipiului Brăila hotărăște, datorită extinderii colecțiilor,  dar și a stării precare a Palatului Culturii, mutarea bibliotecii într-un imobil situat în Piața Poligon, nr. 4.

Din 1981, biblioteca poartă numele marelui scriitor brăilean Panait Istrati

La data de 14 octombrie 1981, Biblioteca primește numele marelui scriitor brăilean Panait Istrati.

În 1994, Biblioteca primește un nou spațiu, cu o suprafață de aproape 2.200 mp, cu titlu provizoriu, în Casa Tineretului (Calea Călărașilor, nr. 54). În 1996, Consiliul Local al Municipiului Brăila atribuie bibliotecii, în folosință gratuită, imobilele din strada Belvedere numerele 3 și 5, în vederea extinderii și reorganizării. În 1998 se înființează editura bibliotecii, Ex Libris, care în 2007 își schimbă denumirea în Proilavia.

În 2003, clădirile bibliotecii din Piața Poligon, nr. 4 și str. Belvedere, nr. 3, aflate în patrimoniul cultural național, intră în consolidare și restaurare în cadrul unui proiect PHARE RICOP, cofinanțat de Consiliul Județean Brăila. Proiectul de conservare-restaurare a fost realizat de pictorii restauratori  Șerban Angelescu și Alexandru Colț. Finisajele folosite la parter sunt decoraţiuni din stuc, vopsite cu pigmenţi pastelaţi şi aurii. Coloanele sunt realizate tot din stuc, cu capiteluri ionice. Un element important îl reprezintă tratarea plafoanelor cu stucaturi şi picturi în stil rococo. O singură încăpere – Camera Maură – are plafonul pictat în stil oriental. Finisajul pardoselii este realizat din dale mozaic cu model geometric-floral (sursa: Ioan Munteanu, Monumentele istorice ale orașului Brăila).

În 2004, are loc inaugurarea Secției pentru Copii și Tineret și a Mediatecii în localul din Piața Poligon, nr. 4 și a Centrului Cultural American din str. Belvedere, nr. 3. În 2013 are loc prima ediție a Nocturnei Bibliotecilor și se organizează pentru prima dată Clubul de Vacanță. În septembrie, este inaugurat noul sediu din Piața Poligon.

În 2017, se înființează Makerspace, primul astfel de spațiu dintr-o bibliotecă publică românească și singurul din Brăila, iar în 2018 ia ființă echipa de robotică Helix a bibliotecii.

Clădire monument istoric, fostul sediu al Societății Române de Asigurări din Brăila

Imobilul din Piața Poligon nr. 4 în care funcționează Biblioteca Județeană astăzi este monument istoric, clădirea figurând la începutul secolului trecut ca sediu al Societății Române de Asigurări din Brăila.

Clădirea apare încă din 1856 în planul urbanistic al Brăilei, cu destinația de locuință, fiind până în anul 1912 în proprietatea Atenei Alexandrescu și a moștenitorilor acesteia. Construcția a fost ridicată după principii neoclasice, respectând simetria atât în construcție, cât și ornamental. Pictura interioară se pare că a  fost realizată de Petre Alexandrescu, bunicul dinspre mamă al cântărețului de operă Petre Ștefănescu Goangă.

Din 1912, trece în proprietatea familiei Mendl, iar în 1930 revine Societăţii Române de Asigurări Prevederea. După mai multe schimbări de proprietari, imobilul trece în 1952 în proprietatea statului, funcționând inițial ca Liceu Agrosilvic, iar din 1958, ca locuință pentru cadrele didactice din Brăila. Din 1972, o parte a clădirii este alocată Bibliotecii Judeţene Brăila.

Biblioteca, spațiu al cunoasterii multidisciplinare

Biblioteca Județeană „Panait Istrati” se află în serviciul comunității brăilene, contribuind la conexiunea dintre oameni și informații, la conservarea textelor vechi, reușind cu succes să se adapteze la noile cerințe date de saltul tehnologic al zilelor noastre. Pentru că o bibliotecă este acum mai mult decât un loc al cărții, este un loc al cunoașterii multidisciplinare împletite cu tehnologii digitale, experiențe multimedia, robotică, activități interconectate, ateliere și proiecte dezvoltate pentru toate categoriile de utilizatori.

Dincolo de cifrele activităților, participanților, evenimentelor și utilizatorilor, realizările bibliotecii sunt mult mai multe. Vă amintim doar câteva dintre cele mai recente: posibilitatea accesării de la distanță a catalogului online al bibliotecii pentru consultarea fondului de carte, Biblioteca Digitală a Brăilei, Catalogul colectiv al județului Brăila (în derulare), Cartea Vie a Profesiei – proiect de orientare în carieră a liceenilor, Clubul de vacanță – cu peste 40 de ateliere, Proiectul Creative Hub Brăila –  Incubator de idei destinat revitalizării și valorificării identității locale, Brăila Tech Sprint Hackathon – concurs ce prezintă și dezvoltă proiecte inovative, ce au la bază aplicații și tehnologii de programare, participarea la lansarea aplicației Visit Brăila, participarea prin echipa de robotică a Makerspace-ului bibliotecii – Helix, și a echipei CodeKids, la concursuri locale, regionale, naționale și internaționale de robotică și programare.

Articole similare

Back to top button