Blocul Național Sindical (BNS) a publicat zilele acestea o analiză asupra proiectului de lege privind sistemul public de pensii recent aprobat de Guvern, exprimându-și dezamăgirea că acesta nu a fost supus unei dezbateri publice reale, evaluarea realizându-se doar din prisma deficitului generat bugetului public.
Este un adevăr confirmat statistic că populația României îmbătrânește, fenomen aflat în accelerare și agravat de migrația tinerilor. Numărul persoanelor de peste 65 de ani va crește până în 2040 de la 3,8 milioane la peste 4,4 milioane, în timp pe populația ocupată se va reduce în aceeași perioadă de la 7,6 milioane la 6,4 milioane, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului public de pensii. Nimeni nu a evaluat, afirmă cei de la BNS, impactul acestei legi nu doar asupra celor deja pensionați, ci și asupra celor care contribuie astăzi la sistem, dar se vor pensiona în viitor.
Echilibrul sistemului public de pensie trebuie asigurat pe termen mediu și lung
„Echilibrul sistemului trebuie asigurat pe termen mediu și lung. Politicienii se uită doar la indicatorii de echilibru pe termen scurt. Sunt atât de puțin interesați de ce se va întâmpla dincolo de următorii patru ani electorali încât au pus în lege mecanisme care vor afecta semnificativ pe cei ce azi și mâine susțin financiar sistemul”, se atrage atenția în comunicatul emis de BNS.
Îngrijorător este și faptul că în România angajații sunt principalii contributori la sistemul public de pensie, cu o participare de 67 %, în timp ce în niciun alt stat membru al Uniunii Europene asigurații nu participă cu mai mult de 40 % la finanțarea sistemului. Spre deosebire de alte state europene, România reușește să colecteze un procent redus din PIB ca venituri la bugetul consolidat – doar 33,5 % din PIB în 2022 – media UE fiind de 46,5 %.
Concluzionând, cei de la BNS afirmă că România nu are în acest moment spațiu fiscal pentru o reformă majoră a sistemului public de pensii și nu își permite dublarea pensiilor fără să ia și alte decizii cum ar fi creșterea vârstei de pensionare, creșterea nivelului de contribuții ale angajaților la sistemul de pensii și înăsprirea condițiilor de pensionare – altele decât vârsta de pensionare – pentru generațiile următoare.
„Asistam la o piesă de teatru bine jucată de cele două partide aflate la guvernare ce se termină frumos cu anunțul public că ambele partide susțin creșterea pensiilor, vorbim desigur de pensiile aflate în plată pentru că despre viitorii pensionari nu vorbește nimeni”, mai precizează cei de la BNS.
Cum vor fi afectați viitorii pensionari?
Conform Legii 263/2010, aplicată până acum, stagiul de cotizare minim pentru a putea ieși la pensie, respectiv 15 ani, era format atât din perioadele în care s-au plătit contribuții, cât și din perioade necontributive sau asimilate, cum sunt anii în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate, perioada studiilor superioare, a serviciului militar sau anii de concediu pentru creșterea copilului. Legea nouă recunoaște perioadele de mai sus ca fiind asimilate doar pentru stabilirea valorii pensiei, dar nu le mai ia în calcul în stagiul minim de cotizare, excepție făcând concediul pentru creșterea copilului. Așadar, cei care sunt la vârsta de pensionare și au stagiu minim format din perioade de contribuții și perioade asimilate nu se vor mai putea pensiona până nu vor atinge cei 15 ani de stagiu formați din perioade în care s-au platit efectiv contribuții.
Accesul la reducerea vârstei de pensionare pentru femeile ce au născut și crescut mai mulți copii este condiționat tot de existența stagiului complet contributiv. Accidentele de muncă au același tratament ca accidentele obișnuite, iar pensia de invaliditate nu se mai acordă fără stagiu de cotizare.
Noua lege stimulează pensionarea anticipată
În mod paradoxal, noua lege pare să încurajeze pensionarea anticipată. Până acum, pensia anticipată se acorda cu maximum cinci ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare pentru cei ce aveau peste opt ani de stagiu peste stagiul complet de cotizare. Pensia nu era diminuată, iar cei pensionați astfel nu aveau dreptul să cumuleze pensia cu salariul. Noua lege permite pensionarea cu cinci ani înainte de vârsta de pensionare pentru un stagiu de cotizare de cel puțin cinci ani peste stagiul complet, caz în care pensia este considerată pensie pentru limita de vârstă și se poate cumula cu salariul. Chiar și penalizările pentru pensionarea anticipată parțială, devenită în noua lege pensionare anticipată, sunt mai mici, între 0,4 și 0,2 % pentru fiecare lună.
Deși noua lege a pensiilor aduce creșteri ale pensiilor în plată cu 13,8 % de la 1 ianuarie și cu 40-89% de la 1 septembrie 2024, în viitor creșterile vor fi condiționate de procentul de creștere al veniturilor din contribuții. Anual se va întocmi un raport avizat de Consiliul Fiscal, iar pe baza concluziilor emise de acest consiliu, Guvernul va lua măsuri de corecție – creșterea vârstei de pensionare, creșterea contribuțiilor etc.
Inechitățile apar și în privința contributivității. O persoană care a contribuit un număr mai mic de ani, dar cu baza de calcul formată din salarii mai mari, obține astfel o pensie mai mică decât o persoană care a contribuit 35 de ani cu baza de calcul formată din salarii mici, deși cumulat valoarea contribuțiilor plătite în primul caz este mai mare decât în al doilea caz.
