Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, a 45-a sesiune

România participă, în calitate de observator, la a 45-a sesiune extinsă a Comitetului Patrimoniului Mondial care se desfășoară în perioada 10 – 25 septembrie 2023 la Riyadh, în Regatul Arabiei Saudite unde gazdă este prințul Badr bin Abdullah Al Saud, ministrul Culturii din această țară. Din delegația română fac parte printre alții secretarul de stat Diana Baciuna de la Ministerul Culturii și ambasadoarea Simona Mirela Miculescu, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO. 

În această sesiune a Comitetului Patrimonial, un capitol separat este Starea de conservare a siturilor înscrise în Lista patrimoniului mondial în pericol. Aici are și România două obiective care așteaptă soluții de salvare. Unul este situl Peisajul cultural minier Roșia Montană, iar celălalt este reprezentat de starea de conservare a Pădurilor primare și seculare de fagi din Carpați și alte regiuni ale Europei. 

Comitetul Patrimoniului Mondial este organism responsabil pentru punerea în aplicare a Convenției UNESCO din 1972 privind protecția patrimoniului mondial, cultural și natural care se reunește o dată pe an. Principalele atribuții sunt alocarea bugetară a Fondului patrimoniului Mondial, deciderea înscrierii siturilor în Lista patrimoniului mondial și Lista patrimoniului mondial în pericol, examinarea raporturilor privind starea de conservare a siturilor înscrise în Listele Patrimoniului Mondial, inclusiv lista siturilor în pericol. Comitetul solicită statelor membre să întreprindă acțiuni pentru remedierea problemelor identificate în managementul dedicate obiectivelor din listele de patrimoniu. 

În cadrul capitolului privind Starea de conservare a siturilor înscrise pe Lista patrimoniului mondial în pericol, România prezintă, din nefericire, două aspecte semnificative. Primul dintre acestea se referă la situl Peisajul cultural minier Roșia Montană, în timp ce cel de-al doilea este legat de Starea de conservare a Pădurilor primare și seculare de fagi din Carpați și alte regiuni ale Europei. 

E bine să amintim că, pe lângă cele două obiective menționate mai sus, România are înscrise în Lista patrimoniului material UNESCO, Delta Dunării, satele cu biserici fortificate din Transilvania, mănăstirea Horezu, bisericile din Moldova, centrul istoric al orașului Sighișoara, bisericile de lemn din Maramureș, cetățile dacice din munții Orăștiei. 

De asemenea pe lista patrimoniului imaterial au fost înscrise dansul ritual al Căluşului, cântecul popular de tip doină, tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu, colindatul de ceată bărbătească (dosar împreună cu Republica Moldova), jocul fecioresc (din Transilvania), tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova (dosar pe tema țesutului), mărțișorul – practici tradiționale asociate zilei de 1 martie (dosar comun cu Bulgaria, Macedonia de Nord și rep. Moldova), arta cămășii cu altiță (dosar comun cu Rep. Moldova, altița fiind un element pe cămașa populară feminină – numită ie; la bărbați cămașa se cheamă simplu, cămașă bărbătească), tradiții de creștere a cailor lipițani (dosar comun cu Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia, Ungaria).  

Foto cu biserica de lemn de la Rogoz, datată 1661, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO.  

Foto:
Arhiva personală Armanda Filipine.