Confiscarea averilor ilegale devine mai eficientă
România face un pas semnificativ în lupta împotriva criminalității economice și a corupției, odată cu promulgarea unei noi legi de către președintele interimar Ilie Bolojan. Legea aduce modificări substanțiale Codului de procedură penală, vizând simplificarea și eficientizarea mecanismelor de confiscare a averilor dobândite ilegal. Este vorba despre un act normativ de impact major, care consolidează capacitatea statului de a recupera prejudiciile rezultate din săvârșirea de infracțiuni.
Printre cele mai importante schimbări se numără posibilitatea aplicării măsurilor de confiscare specială și extinsă nu doar în cadrul procesului penal, ci și în instanțele civile. Acest lucru permite părții civile să solicite măsuri asigurătorii pentru a preveni ascunderea, distrugerea sau înstrăinarea bunurilor care ar putea face obiectul confiscării, contribuind astfel la protejarea interesului public și a eficienței actului de justiție. Noile prevederi oferă, totodată, organelor judiciare competența de a dispune aceste măsuri din oficiu, în mod proactiv, în beneficiul părții civile sau al statului.
Procedura a fost simplificată substanțial. Procurorii pot decide direct, prin ordonanță, instituirea măsurilor asigurătorii în faza urmăririi penale. Dacă o astfel de cerere este depusă de partea civilă, procurorul are obligația de a se pronunța imediat. Această măsură accelerează considerabil procesul de protejare a bunurilor susceptibile de confiscare, reducând riscurile de sustragere sau degradare a acestora. De asemenea, instanțele pot emite decizii privind aceste măsuri în camera de consiliu, fără citarea părților, cu participarea obligatorie a procurorului și printr-o încheiere motivată, adoptată în regim de urgență.
Confiscarea specială este redefinită ca o măsură de siguranță patrimonială prin care bunurile folosite sau provenite din săvârșirea de infracțiuni sunt trecute în mod silit și gratuit în proprietatea statului. Scopul acestei măsuri este de a împiedica utilizarea bunurilor în alte fapte penale, având în vedere natura lor sau proveniența ilicită. În același timp, confiscarea extinsă vizează acele situații în care o persoană condamnată pentru infracțiuni grave nu poate justifica diferențele semnificative între averea deținută și veniturile sale declarate, permițând astfel statului să intervină și să recupereze bunurile dobândite nejustificat.
Articolul 249 din Codul de procedură penală a fost rescris în profunzime pentru a reflecta noile direcții legislative. Noul alineat (1) conferă autorităților judiciare posibilitatea de a impune măsuri asigurătorii pentru a garanta executarea sancțiunilor penale și repararea prejudiciilor. În plus, prin introducerea alineatelor (61)–(64), legea stabilește clar cum se dispun și cum se comunică aceste măsuri în toate etapele procesului penal, inclusiv în instanță, oferind un cadru procedural coerent și transparent.
Impactul acestor modificări este considerabil. Pe lângă faptul că vor reduce semnificativ timpul necesar pentru recuperarea prejudiciilor și confiscarea bunurilor ilicite, noile reglementări sporesc încrederea cetățenilor în eficiența justiției și în capacitatea statului de a proteja patrimoniul public. Confiscarea devine astfel nu doar un instrument de sancțiune, ci și un mijloc concret de restabilire a echilibrului social afectat de faptele de corupție și criminalitate economică.
