
Credințe și superstiții românești legate de Sărbătorile Pascale
Sărbătoarea Paștelui, cea mai importantă sărbătoare a creștinătății, este însoțită, în tradiția populară românească, de numeroase credințe, obiceiuri și superstiții, transmise din generație în generație. Acestea reflectă modul în care comunitățile rurale, în special, au integrat elementele religioase în viața cotidiană, completând rânduielile bisericești cu gesturi simbolice, ritualuri și interdicții menite să atragă binecuvântarea divină, să protejeze casa, familia și ogorul și să alunge răul.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este vopsirea ouălor, în special în Joia Mare. Se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică tot anul și au puteri miraculoase. În unele zone, oamenii le păstrează la icoane sau în podul casei, ca semn de protecție împotriva trăsnetelor, bolilor sau deochiului. Culoarea roșie simbolizează sângele Mântuitorului și este considerată o pavăză împotriva spiritelor rele.
Tot legat de ouăle roșii, există credința că primul ou ciocnit în ziua de Paște trebuie păstrat pentru a fi pus în apa în care se spală copiii sau bolnavii, pentru a le da sănătate și putere. În alte zone, copiii se spală pe față în dimineața Paștelui cu apă în care se pun un ou roșu și un bănuț de argint, pentru a fi rumeni și norocoși tot anul.
Un alt obicei răspândit este acela de a merge în noaptea de Înviere la biserică, pentru a lua lumină. Se spune că acea lumânare aprinsă în noaptea de Paște trebuie păstrată tot anul și aprinsă doar în situații dificile – în vreme de furtună, boală sau supărare. Lumina Paștelui este văzută ca o binecuvântare cerească, iar cei care o aduc acasă în liniște, fără să vorbească, vor avea parte de pace și armonie în familie.
În satele românești, Joia Mare și Vinerea Mare sunt zile de post și rugăciune adâncă. În Vinerea Mare, oamenii evită să mănânce și să muncească, crezând că cine lucrează în această zi „va seca precum vinerea seacă”. Se spune că acela care ține post negru în această zi va fi sănătos tot anul și va avea păcatele iertate.
În ziua de Paște, mesele sunt bogat împodobite, dar și încărcate de simboluri. Friptura de miel, cozonacul, pasca și ouăle roșii sunt nelipsite. Mielul simbolizează jertfa lui Hristos, iar pasca – trupul Său. În tradiția populară, se spunea că cine mănâncă pască în ziua de Paște se va mântui. Tot atunci, cei care mănâncă mai întâi un ou roșu și apoi celelalte bucate vor fi sănătoși și feriți de boli tot anul.
În multe regiuni ale țării, există obiceiul ca oamenii să se îmbrace în haine noi de Paște, ca simbol al reînnoirii sufletești și trupești. Se spune că cine poartă haine vechi în această zi sfântă nu va avea spor tot anul. De asemenea, se crede că dacă plouă în ziua de Paște, anul va fi roditor, iar dacă e senin, vara va fi secetoasă.
O altă superstiție interesantă este legată de sunetul clopotelor din noaptea de Înviere. Se spune că acesta alungă spiritele rele și purifică aerul. În trecut, oamenii ieșeau în curte când începea slujba și făceau semnul crucii spre răsărit, cerând belșug și sănătate.
Paștele românesc nu înseamnă doar Învierea Mântuitorului, ci și o împletire subtilă între credința creștină și moștenirea populară. Prin aceste credințe și superstiții, oamenii își exprimă respectul față de sacru, speranța într-un viitor mai bun și dorința de a trăi în armonie cu divinul și cu natura.