Deprecierea continuă a leului în raport cu euro are deja efecte vizibile asupra pieței farmaceutice din România și ar putea declanșa, în următoarele luni, o criză profundă care să afecteze atât accesul pacienților la tratamente esențiale, cât și sustenabilitatea producției și importului de medicamente. Într-un context economic instabil, producătorii trag semnale de alarmă, iar pacienții reacționează prin stocuri preventive, temându-se de valuri iminente de scumpiri sau chiar de dispariția anumitor produse din farmacii.
Cele mai afectate pe termen scurt sunt medicamentele fără prescripție (OTC), ale căror prețuri ar putea crește cu până la 25%, potrivit estimărilor industriei. Aceasta deoarece majoritatea acestor produse sunt importate, iar cursul euro-leu are un impact direct asupra costurilor de achiziție. Importatorii plătesc mai mult pentru aceleași volume, iar creșterea este transferată inevitabil către consumator.
Vasile Barbu, președintele Asociației pentru Protecția Pacienților, avertizează că pacienții vor fi primii care vor simți efectele deprecierii monedei naționale, mai ales în cazul produselor utilizate frecvent, respectiv analgezice, antitermice, vitamine și suplimente, care sunt deja cumpărate masiv de populație.
Deși prețurile medicamentelor cu prescripție sunt momentan înghețate prin reglementări până la sfârșitul anului 2025, producătorii avertizează că majorările sunt inevitabile odată cu încheierea acestei perioade. De altfel, se estimează o creștere de 5–10% a prețurilor începând din ianuarie 2026, în funcție de evoluția cursului valutar. Această evoluție va avea impact direct asupra pacienților cu boli cronice, pentru care tratamentul este zilnic și indispensabil, dar și asupra bugetului public, întrucât Casa Națională de Asigurări de Sănătate va trebui să deconteze sume mai mari pentru aceleași medicamente.
Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii este cel al retragerii de pe piață a medicamentelor considerate nerentabile. Dacă prețurile nu pot fi ajustate în raport cu costurile de producție sau import, companiile ar putea renunța la distribuția unor tratamente, lăsând mii de pacienți fără alternative viabile.
Această situație a mai fost semnalată în trecut, dar contextul actual accentuează riscurile. Simona Cocoș, membru al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), subliniază necesitatea unor măsuri urgente din partea autorităților pentru a evita dispariția unor molecule esențiale de pe piață. Printre soluțiile discutate se numără ajustarea prețurilor în funcție de inflație și reducerea taxei clawback, care pune presiune financiară suplimentară pe companii.
În absența unor măsuri clare și rapide, unii români au început deja să își constituie rezerve de medicamente. Teama de scumpiri sau de indisponibilitate a determinat achiziții masive în avans, în special pentru tratamente cronice.
Scumpirea medicamentelor va avea repercusiuni nu doar asupra pacienților, ci și asupra sistemului sanitar în ansamblu. CNAS va fi nevoită să aloce bugete suplimentare pentru a acoperi costurile majorate, iar presiunea financiară se va resimți și la nivelul farmaciilor și al spitalelor. În plus, în lipsa unui plan coerent, România riscă să piardă stabilitatea minimă a pieței farmaceutice, cu impact negativ asupra sănătății publice.
Soluțiile producătorilor: indexarea prețurilor și intervenția Guvernului
Industria farmaceutică solicită autorităților să elaboreze rapid o strategie de protecție a accesului pacienților la tratamente. Se propune o formulă flexibilă de ajustare a prețurilor în funcție de cursul valutar, în cazul în care deprecierea leului continuă și în 2025. În paralel, se cer măsuri de sprijin fiscal pentru menținerea medicamentelor esențiale la un nivel de preț sustenabil.
