Expoziție a artistului internațional Samy Briss, la Galeria „Gheorghe Naum”

Vineri, 5 aprilie, la ora 13.00, la Galeria „Gheorghe Naum” a avut loc vernisajul expoziției „Mémoires”, reunind lucrări ale artistului plastic de origine română Samy Briss. Vizitatorii au putut admira 39 de lucrări de pictură, desen și sculptură, acoperind un interval de timp cuprins, cu aproximație, între 1957 și 2022. Cromatica este una a spațiului acvatic și celest, dominată de albastru și auriu.  Dintre motivele cele mai frecvente, se remarcă principiul feminin, cuplul, pasărea, peștele, zborul, jocul de șah.  Lucrărilor plastice li se adaugă fotografii din atelier, documente, cărți de artist, unele prezentate pentru prima dată publicului din România. Expoziția este deschisă publicului până la data de 5 mai.

La vernisaj au fost prezenți managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, conf. univ. dr. Costin Croitoru, Alina Mircea, șef Secția Artă, Adina Rențea, președinte al Asociației pentru Sprijinirea Artelor Frumoase (ASAF) și curatorul expoziției, elevi și profesori de la Liceul de Arte „Hariclea Darclée” din Brăila, artiști plastici brăileni.

Surpriza a fost mesajul video transmis de artistul însuși, în vârstă de 94 de ani, aflat la locuința sa din Franța și care, din păcate, nu a putut fi prezent la vernisaj. Acesta a dezvăluit publicului ceea ce îl leagă de orașul Brăila:

Prezența mea la Brăila ar fi fost un omagiu adus a două personalități brăilene, bineînțeles, care au contribuit la evoluția mea artistică. Omagiul meu lui Eugen Schileru, profesor de istoria artelor, critic și îndrumătorul meu în artă și în meseria de artist. Eugen Schileru mi-a făcut cunoștință cu literatura lui Panait Istrati. Spovedania unui învins era o  carte interzisă în România de atunci, critica regimului sovietic, în cele câteva voiaje făcute de Panait Istrati în Uniunea Sovietică din anii ’30. Mesajul lui Panait Istrati a fost pentru mine, tânăr student, o poartă deschisă spre o liberă exprimare.

Astfel am înțeles că opera mea trebuia să urmeze calea unor motive străine de mine. Eram obligat să realizez o artă impusă. Ca pictor, trebuia să realizez ceea ce alții gândeau. În anii 1958, am fost  autorizat să realizez o expoziție personală la București. O comisie a Uniunii Artiștilor Plastici, constatând că operele mele nu corespund cu viziunea realist-socialistă din acea vreme, a interzis expoziția. Hotărârea mea era luată. Am părăsit țara.

Astăzi lucrez liber în Franța, țara care m-a recunoscut, adoptat, decorat și sunt foarte recunoscător pentru toate acestea Franței. În expoziția prezentată aici veți găsi o parte dintre tablourile refuzate care au închis astfel un cerc, s-au întors de unde au plecat.

Adina Rențea, președinte al Asociației pentru Sprijinirea Artelor Frumoase (ASAF) și curatorul expoziției, a vorbit despre parcursul biografic al artistului. Deși a plecat din România de foarte mulți ani, Samy Briss vorbește foarte bine românește, gătește românește, păstrează tradițiile noastre, și-a adus chiar familia de câteva ori în țară pentru a-i cunoaște rădăcinile. Din păcate, artistul a fost mult timp ignorat în peisajul artistic românesc, chiar după Revoluția din 1989, când opera sa ar fi putut fi recuperată.

E un demers pe care eu mi l-am asumat acum ceva timp, de a-i face cunoscută opera din toate punctele de vedere și de a-l integra în peisajul românesc contemporan. De aceea, fiecare muzeu în care am organizat  expoziții (anul trecut au fost cinci muzee, iar Muzeul Brăilei este prima noastră oprire din acest an) primește în patrimoniu o lucrare de Samy Briss. Aceasta este dorința lui și acest demers eu mi l-am asumat cu o conștiință și o dăruire de suflet pentru că provin din lumea muzeală, mă ocup de artă de peste 30 de ani. Acest om este adoptat de statul francez, pentru că statul român l-a renegat atunci și nu l-a chemat în niciuna dintre  perioadele de după 1989 să se întoarcă sub nicio formă în România. A avut o expoziție mică de câteva tablouri, în 2011, tot la Iași, dar într-o galerie privată. Dorința mea este să-l fac cât mai cunoscut, iar muzeele din România să aibă operele unui artist al cărui nume se regăsește în marile muzee și galerii din toată lumea și în colecțiile unor oameni foarte importanți.

Samy Briss, artist israelian de origine română, prea puțin cunoscut până acum în țara natală

Samy Briss s-a născut la Iaşi, pe 18 mai 1930, într-o familie evreiască. A urmat Institutul de Arte Plastice din Bucureşti şi, concomitent, între 1950 și 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Între 1955 și 1957, a participat la primele expoziţii de pictură şi grafică. A realizat decoruri și costume de teatru și a lucrat ca asistent la catedra de scenografie de la Institutul de Teatru din București, în preajma unor viitori mari regizori. Întrucât arta sa nu se conforma realismului socialist, Samy Briss și-a văzut prima expoziție personală de pictură, pregătită în 1958, interzisă de regimul comunist. La scurt timp după aceea, la sfârșitul anului 1959, a părăsit România împreună cu familia, stabilindu-se în Israel, la Haifa.

Inventiv şi tenace, Samy Briss a facut din creativitate o formă de expresie a eului profund, de valorificare a dialogului cu vizualul, esenţializat în expresii memorabile. Activitatea asiduă l-a adus, la începutul anului 1971, în atenția galeriei pariziene Romanet, care i-a propus un contract de exclusivitate pe cinci ani, cu condiția de a se stabili la Paris.

Au urmat, din 1972, expoziții în Franţa, Statele Unite ale Americii și, curând, în întreaga lume. În semn de recunoaştere a aprecierii de care se bucură opera sa la nivel internaţional, Samy Briss a fost numit, în 2019, Chevalier des Arts et des Lettres de către guvernul francez, la propunerea marelui om de teatru şi bunului său prieten, Georges Banu.