Fără festivaluri finanțate din bani publici până la sfârșitul anului

Guvernul a adoptat în ședința din 27 octombrie un proiect de act normativ care stabilește măsuri de eficientizare și reducere a cheltuielilor publice. Este al treilea set de astfel de măsuri adoptate anul acesta, în contextul în care evoluția execuției bugetare pe primele nouă luni ale anului nu a fost cea prognozată, iar venitul încasat este inferior celui așteptat, ceea ce pune sub semnul întrebării posibilitatea încadrării în ținta de deficit stabilită pentru acest an, de 4,4% din produsul intern brut. 

„După cum știți, pachetul de măsuri fiscal-bugetare, cel care a fost promulgat de către președintele României și, probabil, în cursul zilei de astăzi, urmează să fie publicat în Monitorul Oficial, cuprindea măsurile care vizau reducerea de cheltuială publică, măsurile de combatere a evaziunii fiscale, precum și măsurile fiscal-bugetare, cu un impact total estimat de 22 de miliarde de lei. Din păcate, proiectul de lege a fost destul de târziu aprobat, asumat de către Guvern, și intrarea în vigoare, după cum vedem, este în cursul lunii octombrie; deci, efectele vor apărea cu data de 1 noiembrie și, respectiv, cu data de 1 ianuarie 2024. În aceste condiții, pentru a ne respecta, pe cât posibil, țintele asumate și programul de convergență pe care îl avem aprobat de către Comisia Europeană, a fost nevoie de acest pachet de măsuri suplimentar și, după cum vedeți, de această dată nu mai avem în vedere măsuri fiscal-bugetare care să afecteze contribuabilii și, de această dată, statul este cel care face aceste eforturi și raționalizează cheltuirea banului public astfel încât să ne putem respecta angajamentele față de instituțiile europene”, a declarat Marcel Boloș (foto), ministrul Finațelor, la sfârșitul ședinței de Guvern.

Principalele măsuri cuprinse în proiectul de act normativ vizează: 

• Limitarea încheierii de angajamente legale pentru anumite categorii de cheltuieli, la nivelul autorităților și instituțiilor publice cu sursă de finanțare de la bugetul de stat, cu excepția proiectelor finanțate din fonduri europene; 
• Limitarea plăților efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare „Bunuri și servicii” la cel mult nivelul mediei plăților efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023 la acest titlu de cheltuieli; 
• Interzicerea finanțării din fonduri publice a organizării de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiții locale, festivități, sărbători tematice, cu excepția zilelelor oficiale ale unităților administrativ-teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârșitul de an, precum și cele aferente Programului național ”Timișoara- Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”. Eventualele cheltuieli de această natură care depășesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donații și sponsorizări. 
• amânarea plății pentru titlurile de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților; 

• reglementarea unor mecanisme bugetare temporare privind virările de credite bugetare și de angajament, cu încadrare în bugetul aprobat. 

Evenimentele de sfârșit de an nu sunt interzise, dar se recomandă organizarea acestora cu decență, fără cheltuieli sfidătoare, de preferat cu fonduri provenite din donații și sponsorizări, a mai precizat Marcel Boloș:

„Se spune în proiectul de ordonanță că evenimentele de sfârșit de an se pot derula în limita mediei plăților din cursul anului. Am pus acest lucru pentru că este de domeniul normalității un pom de Crăciun, cadouri pentru copii sărmani, organizarea în condiții decente a sărbătorilor de iarnă să poată să fie derulate. Și, totuși, sfârșitul de an, cu evenimentele care sunt parte din viața noastră cotidiană, trebuie să aibă o limită. Sunt, să nu uităm, exemple de autorități publice locale – și le felicit public pe această cale – care externalizează aceste evenimente prin licitații și cei care câștigă licitația nu încasează niciun leu de la primărie, ci din modul în care se organizează această activitate își recuperează cheltuielile, ceea ce înseamnă foarte mult pentru noi. E nefiresc ca un pom de Crăciun cu iluminat artificial să depășească 10.000 lei sau diferite figurine, cu tot felul de luminițe pe ele, să aibă prețuri exorbitante. Eu nu spun că toată lumea procedează la fel, să nu se înțeleagă acest lucru, dar spun că trebuie să avem, totuși, o decență, pentru a nu fi în situația aceea în care, așa cum am discutat mai înainte, deși ne aflăm într-o situație extrem de dificilă pentru țară, să fie organizate evenimente care nu sunt deloc compatibile cu situația dificilă prin care trecem, să nu avem aceste sfidări ale bunului simț într-o perioadă grea pentru țara noastră.”