Germania pornește o amplă campanie de înarmare, marcând o schimbare strategică de proporții față de perioada postbelică
Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz a prezentat un plan de investiții în domeniul apărării estimate la 377 de miliarde de euro, menite să transforme Bundeswehr într-„cea mai puternică armată convențională din Europa”, după cum a declarat oficialul. Documentul, o listă de 39 de pagini, cuprinde achiziții pentru mediile terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic și reprezintă o foaie de parcurs pentru bugetul militar planificat pentru 2026.
Planul include aproximativ 320 de proiecte noi de echipamente şi armament în ciclul bugetar următor; 178 dintre acestea au deja un contractor nominalizat, în timp ce restul rămân deschise, indicând că o parte considerabilă a programului este încă în stadiu de proiectare. Multe achiziții sunt pe termen lung şi nu au un calendar ferm, urmând a fi aprobate în tranșe pe măsură ce vor fi suficient de mature pentru votul comisiei parlamentare pentru buget — fiecare cheltuială peste 25 de milioane de euro necesitând aprobarea acestei comisii.
Dintr-un punct de vedere industrial şi politic, planul are un caracter puternic pro-naţional: companiile germane domină licitațiile deja identificabile, cu circa 160 de proiecte estimate la aproximativ 182 de miliarde de euro. Rheinmetall iese ca principal beneficiar: grupul apare în 53 de linii de planificare, însumând peste 88 de miliarde de euro, dintre care circa 32 de miliarde ar urma să meargă direct către companie, iar alte 56 de miliarde sunt atribuite filialelor şi partenerilor din programe comune (de exemplu vehiculele de luptă Puma şi Boxer, în colaborare cu KNDS). Documentul menționează livrarea a 687 de vehicule Puma până în 2035, dintre care 662 versiuni de luptă şi 25 pentru instruire.
Pe componenta apărării aeriene, Bundeswehr intenționează achiziția a 561 de sisteme Skyranger 30 pentru apărarea contra dronelor şi la rază scurtă, un program condus integral de Rheinmetall. Diehl Defence, specializată în rachete, apare pe 21 de linii de achiziţii, cu contracte în valoare totală de circa 17,3 miliarde de euro; marea parte a acestei sumă se leagă de familia de rachete IRIS-T, preconizată să devină coloana vertebrală a noii arhitecturi antiaeriene a Germaniei (inclusiv 14 sisteme IRIS-T SLM şi sute de rachete).
Dronele şi capacităţile spaţiale capătă şi ele un rol major: extinderea flotei de drone grele Heron TP, achiziţii de muniţii şi noi drone tactice LUNA NG (valoare estimată ~1,6 miliarde euro), precum şi programe satelitare de peste 14 miliarde de euro — inclusiv o constelație pe orbită joasă estimată la circa 9,5 miliarde euro — menite să asigure comunicaţii rezistente la interferenţe. Aceasta se aliniază cu inițiativele ministrului apărării Boris Pistorius pentru securitate spațială.
Finanțarea marii transformări s-a schimbat politic: Berlinul a decis excluderea cheltuielilor de apărare din frâna constituțională a datoriei, permițând angajamente bugetare pe mai mulți ani, dincolo de fondul special de aproape 100 de miliarde creat în mandatul anterior, aproape epuizat. Printre proiectele controversate se numără şi opţiunea achiziţiei a 15 avioane F-35 (≈2,5 miliarde euro) sau cumpărarea a 400 de rachete Tomahawk Block Vb şi lansatoare aferente (≈1,37 miliarde euro), investiţii care pot modifica substanţial profilul strategic şi dependenţele industriale ale Germaniei.
