Incendierea miriștilor, sancționată mai aspru
Agenția pentru Protecția Mediului atrage din nou atenția asupra interdicției privind arderea miriștilor și a vegetației pajiștilor permanente. În contextul incendiilor de vegetație uscată care au avut loc recent la nivel național, inclusiv în județul Brăila, autoritățile fac apel la persoanele fizice, persoanele juridice și fermieri să respecte reglementările în vigoare, având în vedere pericolele majore pe care le implică focurile deschise.
Focurile de vegetație uscată reprezintă un risc semnificativ, mai ales în condiții meteorologice cu vânt, când se pot extinde rapid și pot deveni foarte greu de controlat. De asemenea, intervențiile pentru stingerea incendiilor sunt adesea dificile și necesită eforturi considerabile din partea personalului de specialitate. Prin urmare, autoritățile subliniază importanța respectării legii, având în vedere impactul grav pe care arderea vegetației îl poate avea asupra mediului și sănătății publice.
Conform legislației în vigoare, arderea miriștilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărișurilor și vegetației ierboase este strict interzisă și se consideră contravenție. Sancțiunile sunt semnificative, fiind prevăzute amenzi între 7.500 și 15.000 de lei pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice, amenzile pot ajunge între 50.000 și 100.000 de lei. În plus, există un regim sancționator diferit pentru arderea vegetației din ariile protejate și de pe terenurile supuse refacerii ecologice, caz în care fapta se consideră infracțiune și poate fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, mai ales dacă arderea pune în pericol viața sau sănătatea umană, animală sau vegetală.
Cetățenii sunt obligați să respecte normele legale privind protecția mediului, iar arderea vegetației uscate este considerată un act de încălcare a acestora. Experții în biodiversitate subliniază efectele negative pe care arderea miriștilor le are asupra mediului și asupra culturilor agricole. Studiile arată că arderea miriștilor poate reduce recoltele agricole cu 25-35%, în funcție de cultura precedentă, cele mai afectate fiind recoltele de grâu și orz. De asemenea, doar aproximativ 50% din elementele chimice provenite din arderea vegetației sunt reintroduse în sol, restul fiind răspândite pe suprafața solului sub formă de cenușă.
Arderea vegetației are și un impact considerabil asupra ciclului biochimic al solului, pierzându-se complet două elemente esențiale: carbonul și azotul. Fumul generat în urma arderii ajunge la altitudini de aproximativ 25 de kilometri și poate parcurge distanțe mari, afectând calitatea aerului. Aceasta duce la o creștere semnificativă a cantității de pulberi în suspensie și particule fine de funingine, ce pot avea efecte nocive asupra sănătății, inclusiv creșterea riscului de boli respiratorii și crize acute de astm.
Pe lângă acestea, arderile de vegetație sunt o sursă importantă de emisii de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră, contribuind la fenomenul de schimbare climatică, cum ar fi apariția ploilor acide. În plus, expunerea la aceste emisii poate afecta grav sănătatea, în special la copii, provocând afecțiuni respiratorii acute și modificări ale funcției pulmonare.
