Oana Gheorghiu, noul viceprim-ministru în Guvernul Ilie Bolojan: învestire, mandat şi controversă

Oana Gheorghiu a depus jurământul de învestitură în funcţia de viceprim-ministru, într-o ceremonie desfăşurată la Palatul Cotroceni, în faţa preşedintelui Nicușor Dan. La eveniment au participat şi premierul Ilie Bolojan, precum şi consilieri prezidenţiali.

Decretul prezidenţial privind numirea Oanei Gheorghiu în funcţie a fost publicat în Monitorul Oficial, oficializând astfel intrarea sa în Guvern.

Cine este Oana Gheorghiu

Oana Gheorghiu are 56 de ani şi este absolventă a Academia de Studii Economice din Bucureşti, promoţia 1994, specializare management economic.
Din februarie 2025, este co-preşedintă a asociaţiei Dăruieşte Viaţă, organizaţie care a atras peste 100 de milioane de euro în donaţii şi sponsorizări, mobilizând peste 500.000 de donatori şi 10.000 de companii.
Printre cele mai cunoscute realizări ale sale se numără construirea, din fonduri private şi donaţii, a Spitalul pentru Copii cu cancer şi alte boli grave de la Marie Curie – 12.000 mp, 9 etaje şi peste 140 de paturi – primul de acest tip din România.

Preluarea funcţiei şi contextul

Postul de viceprim-ministru a rămas vacant după demisia lui Dragoş Anastasiu în luna iulie 2025. În perioada interimatului, atribuţiile au fost preluate de premierul Ilie Bolojan.
Premierul a declarat că, prin nominalizarea Oanei Gheorghiu, îşi propune să implice în Guvern persoane cu experienţă concretă în societatea civilă şi proiecte de impact, pentru a avansa reforma statului.

Controverse şi opoziţie

Desemnarea Oanei Gheorghiu a stârnit critici din partea Partidul Social‑Democrat (PSD), care şi-a exprimat îngrijorarea că numirea ar putea afecta relaţia României cu partenerul strategica Statele Unite ale Americii, invocând declaraţii anterioare ale candidatei referitoare la politica externă americană.

Ce urmează

În noua funcţie de viceprim-ministru, Oana Gheorghiu va avea atribuţii importante în coordonarea reformelor de eficientizare a instituţiilor publice şi a proiectelor cu impact major asupra sănătăţii şi infrastructurii, conform Guvernului.
Rămâne de urmărit modul în care va colabora cu coaliţia guvernamentală şi cum va gestiona temele sensibile, dat fiind că numirea sa are atât semnificaţie simbolică, cât şi provocări politice.