Un studiu realizat în perioada primăvară – iarnă 2022 și în primăvara anului 2023 dezvăluie faptul că 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României. Este cel mai extins studiu pe această temă care s-a realizat până în prezent în țara noastră.
Aproximativ 50 de persoane – cercetători, ingineri, timonieri, marinari – au parcurs zonele selectate pentru studiu, au colectat și au analizat probele, au comparat rezultatele și au întocmit un raport. Zonele cercetate sunt trei secțiuni ale traseului românesc al fuviului Dunărea: Moldova Veche – de la km 23 după intrarea fluviului pe teritoriul României, Gruia – în aval de Porțile de Fier II, Isaccea – după ultimul afluent, râul Prut, înainte de Delta Dunării.
Plasticul din ape un pericol pentru sănătate și biodiversitate
Studiul privind prezența materialelor plastice în Dunăre pe teritoriul României, disponibil aici, a fost derulat de asociațiile Mai Mult Verde și GWP – Global Water Partnership Romania, în programul Cu Apele Curate, susținut de Lidl România.
O echipă de filmare de la Paria.Studio a urmărit derularea studiului, pe teren și în laborator, pentru „a ne ajuta să înțelegem mai bine de ce era nevoie de aceste date, cum a fost realizată cercetarea și care este pericolul pe care plasticul din ape îl reprezintă pentru biodiversitate și, implicit, pentru sănătatea noastră”, precizează inițiatorii.
Organizația neguvernamentală Mai Mult Verde a postat un film cu o parte dintre rezultatele acestui studiu. Pe scurt, ele sună astfel: în medie, sectorul românesc al Dunării transportă anual 48,5 de tone de microplastic (respectiv plastic în dimensiuni mai mici de cinci milimetri) și 48 de tone de macroplastic; mai mult de 150 kg de microplastic se regăsesc în apele Dunării, în medie – în fiecare zi, la intrarea fluviului în țară și la ele se adaugă alte 300 kg de plastic în dimensiuni mai mari de cinci milimetri.
Parteneri în proiect, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Administratia Fluvială a Dunării de Jos RA, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții Viena (BOKU), Austria.
De ce suntem, de fapt, împotriva plasticului?
La nivelul Uniunii Europene s-au luat măsuri legislative de reducere a folosirii pe scară largă a plasticului – chiar dacă, se știe, acest material este eficient și fiabil din punctul de vedere al costurilor. Directiva 2019/904 a Parlamentului European și a Consiliului European privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, cunoscută drept Directiva SUP (Single Use Plastic) are în componență și alertele de mediu și sănătate, respectiv prezența tot mai crescută a materialelor plastice în mediul înconjurător. Prin această directivă s-a cerut statelor membre UE să nu mai comercializeze în primul rând ustensile de unică folosință și pungi de plastic.
Pentru cine nu e încă foarte convins de daunele pe care le provoacă plasticul, e util de urmărit documentul adiacent al propunerii Comisiei Europene pentru directiva menționată. În rezumat, aceste date sunt în broșura realizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Uniunea Europeană, prin Pactul de mediu, a propus statelor membre ca până în 2030 toate ambalajele din Uniune să devină reciclabile. Aceasta deoarece există avertismentul cercetătorilor privind faptul că plasticul se degradează extrem de dificil: pungile de plastic se degradează în mod natural în aproximativ 150 de ani, iar polipropilena – materialul de fabricație – are nevoie de 100 până la 300 de ani pentru a se degrada în mod natural.
Organizațiile de mediu și cele de sănătate au atras atenția, de ani buni, asupra microplasticului prezent în organismul animalelor marine și al păsărilor, precum și la om, ceea ce produce masive prejudicii în starea de sănătate.
Ar mai trebui ca și omul însuși să înțeleagă aceste aspecte și să nu mai arunce peste tot obiecte din plastic, mai cu seamă că sunt destule care nu sunt fabricate din materiale reciclate ce s-ar putea degrada mai rapid.
