Kilometrul zero al urbei Brăila este în centrul vechi, pe locul numit astăzi Piața Traian. Care însă a avut mai multe nume în istoria sa începută pe la 1860, după cum ne spune un autor din alt veac, Nae A. Vasilescu, în două cărțulii de la începutul secolului XX, mai precis una apărută în 1906 și alta în 1929. Grădina Tiriplic era în prima ei perioadă, după un cuvânt turcesc care seamănă cu ceea ce se petrecea pe-acolo în orele înserării. O aglomerație mare pentru că oamenilor le plăcea să se plimbe și erau așa de mulți că „se încurcau și se pierdeau; din aceaztă cauză i s’a zis și grădina Tiriplic”, scrie Nae A. Vasilescu. Apoi a fost transformată în parc, modelul fiind cel englezesc și din acest motiv nici nu ar fi bine, spun unii arhitecți peisagiști, să se păstreze vegetația arboricolă atât de bogată cum e astăzi. În 1906 aici a fost amplasat monumentul sau grupul statuar Traian, la inițiativa unui grup de profesori și elevi de la liceul „Nicolae Bălcescu”. Tot ei s-au preocupat de strângerea sumei necesare de bani pentru materiale si pentru plata artistului Tache D. Pavelescu. Iar în 1909, municipalitatea a comandat în Austria ceasul monumental pe care l-a așezat în locul unde este acum. Dar nu ar fi făcut nimeni asta dacă nu exista testamentului unui om generos, Petrache sau Petru Naum Petru, care a lăsat prin testament o sumă de bani anume în acest scop. 

Piața s-a numit și Sf. Arhangheli, după biserica sfințită în 1831, pe care o vedem și astăzi având hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. 

S-a numit și piața Rally, după hanul Rally, care acum a devenit teatrul dramatic, cu numele actriței Maria Filotti. 

S-a mai numit și piața Dumitru Ionescu, după numele celui care a cumpărat la 1900, în calitate de cesionar al datoriilor familiei moștenitorilor Rally, sau Ralli în unele documente. Dumitru Ionescu, alt nume sinonim cu generozitatea la superlativ, îmi place să îl numesc un adevărat Mecena, din stirpea oamenilor rari din care și astăzi găsim cu greu câte unul, pentru că a lăsat municipalității prin testament întregul edificiu ce este astăzi teatrul dramatic, dar care atunci, în 1910 la scrierea testamentului și la 1919 la intrarea lui în vigoare, era format din două corpuri diferite de clădire, între ele cu o curte, și unde funcționau multe afaceri. Clădirile au fost transformate, reparate și renovate, în anii 1941-’42, apoi în 1980 – 1988 de un colectiv condus de arhitecții Viorel Oprescu și Doina Juncu, lucrările de artă plastică fiind coordonate de arhitectul Virgil Mihăescu. 

Poveștile spuse aici despre piața Traian nu sunt complete. Nici despre teatru, nici despre alte construcții care sunt în preajmă, nici despre monumentul care îl reprezintă pe împăratul Traian așezat pe un soclu înalt de marmură, la bază cu un grup alegoric format dintr-un bărbat și un copil. Atât grupul statuar, cât și ceasul monumental sunt alte elemente care cuprind generozitate în formule greu de găsit azi. Și nu sunt singurele aici, dar despre ele vom mai povesti cu alte ocazii. Acum așteptăm să se termine lucrările de reabilitare și sperăm să nu strice mai mult decât au făcut-o timpul și amatorismul multora care au tot lucrat, vorba vine, în zonă. 

Ca o paranteză, doresc să subliniez și câteva detalii descoperite în înscrisurile de pe cărțile poștale vechi prezentate aici. Pe una este o ștampilă din 7 mai Brăila, alta cu 9 mai Viena. Și nu putem decât să ne mirăm: cum de nu se mai poate în vremurile noastre, mileniul trei, să circule atât de rapid o corespondență. Știți cât face o scrisoare din Brăila la București acum?!? 

Proiectul de reabilitare, destul de avansat 

Revenim, în sfârșit, la proiectul de modernizare aflat în lucru. Se înlocuiește pavajul de marmură cu plăci de granit, s-a promis piatră naturală cu grosimea de 5 cm, cu suprafață fiamată ca să fie antiderapantă, rezistentă la îngheț/ dezgheț. S-a promis păstrarea bordurilor de granit existente și înlocuirea celor de beton montate în 1981. Nu se vor tăia pomii reprezentativi, spunea primarul Marian Viorel Dragomir în luna mai 2023, când încă nu se începuse activitatea pe șantierul modernizării, dar „vor fi eliminați corcodușii, aguzii, alte specii crescute din semințele aduse de păsări, și boscheții”. La pomii reprezentativi se vor tăia doar crengile uscate, fără a afecta crengile sănătoase. Decizia de a se tăia sau nu cei doi brazi care străjuiesc ceasul monumental se va lua după reabilitarea acestuia. Se vor face noi alveole pe partea laterală a pieței și se vor planta salcâmi globulari. Teii existenți nu se vor tăia, dar cu timpul vor fi înlocuiți cu salcâmi globulari. Strada se va freza și asfalta. Toate trotuarele centrale și perimetrale vor fi reabilitate prin înlocuirea dalelor din beton cu granit. Se va păstra iluminatul actual. În plus, pomii din alveolele montate pe trotuarele laterale vor fi iluminați de la radăcină către coronament. 

Execută lucrările firma Micatis SRL Brăila, proiectul având valoarea de 5.366.744 milioane lei. Societatea care a câștigat licitația publică este cea care a reabilitat Calea Calarașilor de la Primărie pănă la Piața Traian în 2017, parcările dintre Dorobanți și Roșiori de la Barieră până la Piața Mare în 2019, Șoseaua Râmnicu Sărat în 2022 etc. spune primarul. Proiectul a primit aviz de la un arhitect specialist atestat de Ministerul Culturii și Cultelor în domeniul protejării monumentelor istorice, a fost prezentat Comisiei Zonale pentru Monumente Istorice și are acordul scris al Direcției Județene pentru Cultură Brăila. Muzeul Brăilei „Carol I” este îndrituit, conform legii, urmărind să facă descărcarea arheologică. Termenul final, conform avizelor, este 15 martie 2024, primarul Brăilei estimând că lucrările vor fi finalizate anticipat, poate chiar în această toamnă.