Fermieri din mai multe județe – Iași, Prahova, Vaslui și Vrancea- au protestat ieri împotriva lansării rachetelor antigrindină. Aceștia se tem de impactul asupra mediului a iodurii de argint din componența proiectilelor, dar acuză și faptul că rachetele ar provoca secetă, prin spargerea norilor. Protestatarii au solicitat o comisie de anchetă parlamentară din care să facă parte și mediul academic pentru a verifica tehnologia folosită de Sistemul Național Antigrindină. Fermierii aduc ca argument și faptul că aceste sisteme mai funcționează doar în câteva țări din Europa de Est: România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Țările vestice ar fi renunțat de câteva decenii la această tehnologie, care s-a dovedit inutilă și păguboasă.
În urma protestelor, Ministerul Agriculturii a emis un comunicat de presă prin care dă asigurări că tehnologia folosită nu poluează aerul, apa sau solul, aceasta fiind aplicată cu respectarea opțiunilor de protecția mediului asumate de România în cadrul politicilor europene.
„Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanțuri de mediu realizate de Universitatea București-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare și Consultanță ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploiești SA și SC Blumenfield SRL. Acestea au evidențiat faptul că activitățile de IAA (Intervenții Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu – apă, sol și biodiversitate.”
Potrivit comunicatului, utilizarea a 700 de rachete/an în cadrului unui grup de combatere care acoperă 170.000 de ha produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha, poluarea fiind echivalentă cu cea produsă de 6 tractoare care parcurg 50.000 de km, mai mică decât în cazul tuturor celorlalte activități industriale și în normele admise. Așadar, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei ar avea un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe.
Ce este Sistemul Național Antigrindină?
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor este funcțional în România din 2010, fiind activ în perioada 15 aprilie-15 octombrie a fiecărui an. Acesta are în componenţa sa unităţi de combatere a căderilor de grindină ce utilizează metoda de „însămânţare” a norilor cu centri de condensare prin care se limitează cresterea dimensională a cristalelor de gheață din nor.
Anul trecut, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) au funcționat cu 94 de puncte de lansare (PL), pe o suprafață de aproximativ 2,2 ha, astfel:
- UCCG Prahova, cu 22 de PL, în Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
- UCCG Iași, cu 16 PL, în Iași și Vaslui;
- UCCG Vrancea, cu 20 PL, în Vrancea și Galați;
- UCCG Oltenia, cu 19 PL, în Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;
- UCCG Timiș, cu 7 PL, în Timiș;
- UCCG Mureș, cu 10 PL, în Mureș.
Alte 12 puncte de lucru de la UCCG Timiș și UCCG Mureș se aflau în diferite stadii de realizare.
