Regenerarea pădurilor și extinderea suprafețelor împădurite, priorități ale Gărzii Forestiere Județene Brăila

La sfârșitul anului trecut, suprafața fondului forestier al județului Brăila era de 28.200 de ha, acesta ocupând 5,95% din suprafața administrativă, cu mult sub media pe țară a suprafețelor ocupate cu păduri, care este de 27%, și cu mult sub cea europeană, de 35%. Suprafața de fond forestier pe cap de locuitor în județ era, așadar, de 0,08 ha, față de 0,33 ha la nivelul țării, conform unui raport prezentat în cadrul ședinței de lucru a Colegiului Prefectural al Judetului Brăila din data de 16 noiembrie de coordonatorul Gărzii Forestiere Județene Brăila, Vîjiiac Costică.

Pădurile din județul Brăila sunt exclusiv de foioase, majoritatea având rol de protecție. Starea infracțională este redusă, punctele fierbinți situându-se la Făurei, Jirlău, Vișani, Scorțaru Nou și Stejaru. Seceta prelungită din ultimii ani a afectat însă și starea de sănătate a pădurilor, fenomen vizibil mai ales în Lunca Buzăului. Cele mai afectate au fost arboretele de plop alb, salcâm, salcie și ulm.

În 2023 planul prevedea regenerare artificială pe 203 ha și completare prin plantare pentru 53 ha

Costică Vîjiiac  a vorbit despre programul de împădurire și regenerarea pădurilor.  Pentru anul 2023, planul prevede regenerare artificială pe 203 ha, iar pentru 53 ha – completare prin plantare ca urmare a pierderilor de anul trecut. Cele 104 ha de plantații calamitate vor fi refăcute, însemnând că se reface în totalitate lucrarea dacă plantațiile se usucă peste 80%. Programul de regenerare naturală a fost realizat în proporție de 100 %. Lucrările de întreținere se vor executa pe o suprafață de 1.048 ha.

Pentru realizarea lucrărilor de împădurire integrală s-au scos la licitație lucrările de pregătire a terenului și solului prin evacuarea cioatelor, scarificarea terenului, arătură de desfundare, discuire a terenului în vederea pregătirii pentru plantare. Puieții forestieri sunt asigurați de către pepiniera silvică din cadrul Ocolului Silvic Lacu Sărat. Aceasta are pentru anul 2023 un program de 175 ari de semănături în câmp și 500 ari de butașiri, puieți care se folosesc la împăduririle realizate în cadrul Direcției Silvice Brăila. Pentru puieții care nu se obțin în pepiniera OS Lacu Sărat, se va apela la direcțiile silvice vecine județului sau la pepiniere private autorizate.

Pe cele 203 de ha ce vor fi împădurite prin  regenerări artificiale, se va planta plop euroamerican, plop alb și negru, salcie, salcâm și glădiță.

Programul de regenerare a pădurilor propus și descris mai sus se va realiza în totalitate până la finele anului 2023.  

Extinderea suprafețelor împădurite prin perdele forestiere

Extinderea suprafețelor împădurite la nivelul județului Brăila se face prin înființarea de noi perdele forestiere, prin plantarea de suprafețe conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Referitor la perdelele forestiere de la nivelul județului, Vîjiiac Costică a comunicat în cadrul ședinței că până la această dată s-a lucrat pe raza localităților Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca și Mircea Vodă, pe o suprafață de aproximativ 30 ha. În toamna anului 2022, s-a realizat plantarea, iar anul acesta s-a făcut doar întreținerea. Reușita la această dată este de aproximativ 60-70% pe tronsoane, din cauza factorului calamitant – seceta.

Neconcordanțele de la cadastru întârzie lucrările la Ianca și Traian

Un alt tronson pe care trebuia să se lucreze deja este pe raza localităților Ianca și Traian, județul Brăila. Lucrările încă întârzie din cauza unor necondordanțe apărute între cadastrul efectuat cu ocazia preluării terenurilor și cadastrul sistematic realizat la nivelul acestor UAT-uri. La această dată, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, lucrează la modificarea Anexei 2 la HG.1049/2020 prin corelarea suprafeței imobilelor, aferente culoarului de expropriere, cu realitatea din teren.

Printre obiectivele proiectelor perdelelor forestiere  de protecție se numără: 

  • Protecția căilor de comunicație și de transport împotriva înzăpezirii;
  • Posibilitățile de creștere a suprafețelor de vegetație forestieră;
  • Diminuarea valorilor extreme ale factorilor climatici (temperatură, evapotranspirație, viteza vântului), îmbunătățirea gradului de umiditate a aerului și solului și implicit a condițiilor staționale pentru menținerea și dezvoltarea vegetației forestiere și erbacee;
  • Diminuarea intensității proceselor de degradare a terenului și ameliorarea progresivă a capacității de producție a acestora sub efectul direct al culturilor forestiere.

În acest sens, consilierul Costică Vijiiac solicită sprijinul și implicarea tuturor instituțiilor abilitate în vederea identificării unor terenuri care și-au pierdut capacitatea de producție agricolă și ar putea fi împădurite, astfel încât să fie stopată degradarea lor.

Foto:
Unsplash