Reperele zilei – 13 aprilie

*Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului.

1111: Papa Pascal al II-lea, care este ținut ostatic, îl încoronează pe Henric al V-lea ca împărat al Sfântului Imperiu Roman pe baza Tratatului de la Ponte Mammolo de la Roma, care a fost încheiat sub constrângere.

1204: A patra cruciadă: Ocuparea capitalei bizantine Constantinopol.

1605: Moare Boris Godunov (n. 1551), țar al Rusiei (asasinat). A fost între anii 1584-1598 regentul țarului rus Fjodor I care era debil mintal și a domnit apoi ca țar între anii 1598-1605. Boris Gudunov devine conducător după moartea lui Fiodor I. La 7 ianuarie 1598, cu ajutorul lui Zemskij Sobor, devine ca uzurpator țar pe tronul Rusiei.

1742: Are loc, la Dublin, premiera oratoriului „Messia” al compozitorului german Georg Friedrich Händel.

1743: Se naște Thomas Jefferson (d. 1826). A fost al doilea vicepreședinte și al treilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1801 – 1809), autor principal al Declarației de Independență (1776) și unul dintre cei mai influenți dintre „părinții fondatori” ai Statelor Unite. Evenimentele majore din timpul președinției sale includ Louisiana Purchase (Achiziția Louisianei) (1803), Actul Embargoului din 1807⁠ și Expediția lui Lewis și Clark (1804 – 1806).

1771: Se naște Richard Trevithick (d. 1833), inginer și inventator englez. El a construit prima locomotivă cu abur funcțională. Aceasta a remorcat, la 22 februarie 1804, un tonaj de 15 tone-forță, pe traseul Penydarren – Abercynon (15 km) cu viteză maximă de 8 km/h.

1808: Se naște Antonio Meucci (d. 1889, inventator italian. Începând cu 1857 a inventat și a dezvoltat un aparat care transmitea vocea umană la distanță, aparat care este numit astăzi telefon. Din păcate, nu a putut strânge suficienți bani pentru a plăti pentru toate cheltuielile legate de obținerea unui patent permanent. În 1876, Alexander Graham Bell a patentat transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanță folosind un curent ondulatoriu.

1849: Ungaria devine republică.

1859: Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei și al Moldovei este recunoscută de Franța, Marea Britanie, Rusia, Prusia și Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinței reprezentanților puterilor garante de la Paris.

1862: România: Intră în vigoare legea presei.

1864: Camera Deputaților adoptă o moțiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care și-a depus demisia, respinsă însă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

1885: Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași, precum și Bibliotecii Academiei Române.

1886: Se naște Nicolae Tonitza (d. 1940), pictor, grafician și critic de artă român. În perioada 1921-1924 locuiește la Vălenii de Munte. Acolo, artistul a lucrat, în intervalul celor trei ani petrecuți în această localitate, tablouri care, prin armonia și farmecul coloritului, prin grația liniară, prin căldura și delicatețea sentimentului, se înscriu în patrimoniul celor mai alese opere ale picturii românești moderne. În anii următori, până în 1934, au loc repetate expoziții ale „Grupului celor patru”. Tonitza, între timp considerat „Cel mai de seamă pictor român în viață”, expune și în străinătate: Barcelona (1929), Amsterdam (1930), Bruxelles (1935).

1889: Începe să funcționeze prima agenție de presă din România, „Agenția Română”.

1919: La Amritsar, India, trupele britanice și din Gurkha masacrează peste 380 de demonstranți neînarmați.

1924: Se naște Alexandru Lungu (d. 2008), medic, poet, pictor și grafician român. Numele poetului a început să fie cunoscut după 1945, când i s-a decernat premiul de poezie „Ion Minulescu” pentru volumul Ora 25. În juriul de premiere s-au aflat Vladimir Streinu, Claudia Milian, Adrian Maniu, Șerban Cioculescu și Perpessicius. După o tăcere impusă de aproape 20 de ani, reintră în actualitatea literară cu volumul Dresoarea de fluturi (1968), urmat de Timpul oglinzilor (1968), Altceva decât umbra (1969), Ninsoarea neagră (1970), Armura de aer (1973), cu nostalgii simboliste și un modernism moderat, cerebral, autorul folosind uneori caligrame.

1924: Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii.

1930: Se naște Sergiu Nicolaescu (d. 2013), regizor, actor, producător și om politic român. Este de departe cel mai prolific și mai vizionat regizor român din toate timpurile: 54 de filme, plus 27 de coproducții și peste 1 miliard de spectatori (majoritatea din China și Rusia, dar și 130 de milioane de spectatori din România). Sergiu Nicolaescu a debutat în filmele de lung metraj cu filmul Dacii (1967). A urmat megaproducția Mihai Viteazul (1971), precum și o serie de filme polițiste centrate în jurul personajului fictiv Comisarul Moldovan. Nicolaescu a interpretat de asemenea rolul ilegalistului comunist Andrei în serialul de propagandă Pistruiatul (1973). Un alt gen predilect al lui Nicolaescu a fost filmul de război, pentru care a folosit adesea efectivele Armatei Române ca figurație.

1938: Printr-o scrisoare adresată de Gheorghe Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea se separă definitiv de restul partidului conservator.

1938: Se naște Cătălina Buzoianu (d. 2019), regizoare română. A fost o regizoare română de teatru si televiziune. A făcut parte dintre cei mai importanți regizori de teatru din România. Și-a dedicat viața scenei și învățământului teatral, din 1975 fiind profesoară la catedra de regie teatru, iar din 1990 – decan al secției de teatru din cadrul UNATC București.

1939: Marea Britanie și Franța acordă garanții unilaterale privind frontierele României și Greciei, în speranța echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei.

1940: Se naște Vladimir Cosma, violonist, compozitor și dirijor francez de origine română. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („Volpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas” etc.)

1941: Al Doilea Război Mondial: La Moscova, se semnează Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS.

1941: Al Doilea Război Mondial: Trupele celui de-al Treilea Reich ocupă Belgradul.

1941: Al Doilea Război Mondial: Se semnează un pact de neutralitate între URSS și Japonia.

1943: Se naște Rodica Mandache, actriță română de teatru, film și televiziune.  A avut multe roluri în teatru printre care Zița – în O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale, regia Alexa Visarion, Niculina Gologan – în Opinia publică, de Aurel Baranga, regia Geta Vlad, Alia – în Serenada târzie, de Alexei Arbuzov, regia Geta Vlad, Silvette în Romanțioșii, de Edmond Rostand, regia Geta Vlad.

1945: Al Doilea Război Mondial: Înlăturarea ocupației germane din Viena.

1945: Proclamarea oficială a administrației românești în Transilvania de Nord (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 9 martie 1945.

1946: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.

1948: Marea Adunare Națională votează Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. Este ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.

1953: Directorul CIA Allen Dulles lansează programul de control al minții, MKULTRA.

1964: La Premiile Oscar, Sidney Poitier devine primul afro-american de sex masculin care câștigă premiul Cel mai bun actor, pentru filmul Crinii câmpului.

1970: Echipajul navei spațiale Apollo 13 anunță primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen.

1973: România: Se constituie Institutul Central de Matematică.

1975: Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1990).

1983: Moare Mercè Rodoreda (n. 1908). A fost o scriitoare spaniolă de limbă catalană. Considerată de mulți scriitoarea cea mai universală a literaturii contemporane catalane, opera sa a fost tradusă în 27 de limbi. În Geneva scrie (1960) opera sa cea mai aclamată, La plaça del diamant(Piața Diamantului), considerat cel mai important roman al literaturii catalane postbelice. Ambientată în cartierul barselonez Gràcia, cartea narează povestea Colometei, o femeie ca multe altele cărora războiul civil le distruge viața și speranțele.

1992: Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia și Muntenegru.

2008: Moare John Wheeler (n. 1911). A fost un remarcabil fizician polivalent american cu contribuții în fizica nucleară, electrodinamică și optică, teoria relativității generale și gravitație. A fost unul dintre colaboratorii lui Niels Bohr și ultimii colaboratori ai lui Albert Einstein. A introdus și dezvoltat noțiuni fundamentale în fizică, precum gaură neagră, spumă spațial temporală, gaură de vierme și altele. Wheeler este unul dintre creatorii armei nucleare americane.

2015: Moare Günter Grass (n. 1927), poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german, laureat Nobel. Grass a fost membrul grupului Grupul 47 și este considerat unul din cei mai importanți autori de limbă germană ai prezentului. Cărțile sale au fost traduse în numeroase limbi. În anul 1999 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură. Lirica sa abstractă cultivă umorul, expresia șocantă, calamburul. Romanele sale de critică socială sunt novatoare prin tehnica narativă, iar viziunea asupra lumii unește absurdul grotesc cu miticul și arhetipalul.