Reperele zilei – 22 decembrie

1603: Mahomed al III-lea, Sultan al Imperiului Otoman, moare și este succedat de fiul său, Ahmed I; 

1639: Se naște Jean Racine, poet și dramaturg clasic francez (d. 1696); 

1646: Moare Petru Movilă, teolog, om de cultură, mitropolit al Kievului, sprijinitor al tiparului în spațiul românesc și fondator a mai multe tipografii (n. 1596). Petru Movilă a reușit să ridice prestigiul cultural și bisericesc al mânăstirii la un nivel necunoscut până atunci. Astfel, s-a ocupat de restaurarea și înfrumusețarea mânăstirilor și a peșterilor în care se găseau moaște de sfinți și a continuat activitatea tipografică a înaintașilor săi, dând la lumină mai multe cărți de slujbă și de învățătură; 

1808: Ludwig van Beethoven conduce și cântă în concert la Theater an der Wien, Viena, cu premiera Simfoniei a cincea, Simfonia a șasea, Concertul pentru pian nr. 4 (interpretat de Beethoven însuși) și Fantezia corală (cu Beethoven la pian); 

1816: Se naște Alexandru D. Macedonski (d. 1869), politician și general român, tatăl poetului Alexandru Macedonski. În anul 1859 la 4 mai devine primul general al Principatelor Române, și șef al armatei, în guvernul Constantin A. Kretzulescu (27 martie – 6 septembrie 1859), pentru atitudinea sa unionistă. Iar la 10 iunie este numit prim-adjutant al domnitorului și șef al Statului-major domnesc; 

1849: O grațiere din partea țarului Nicolae I îl salvează pe scriitorul rus Fiodor Dostoievski de plutonul de execuție, în ultima clipă; 

1851: Arde Biblioteca Congresului din Washington, D.C; 

1856: Se naște Frank Billings Kellogg, jurist și diplomat american, laureat Nobel (d. 1937);

1858: Se naște Giacomo Puccini, compozitor italian (d. 1924). Puccini a avut o apreciere deosebită pentru cântăreții români. L-a ales pe tenorul Grigore Gabrielescu pentru premiera mondială a operei Edgar (rolul titular) iar mai târziu pe Hariclea Darclée pentru premiera mondială a operei Tosca (rolul titular). Aceasta din urmă i-a sugerat introducerea unei arii pentru soprană în actul al doilea, astfel născându-se celebra Vissi d’arte;

1867: Moare Théodore Rousseau (n. 1812), pictor francez, fondator al Școlii de la Barbizon. Observator minuțios al naturii în toate anotimpurile anului, arta lui posedă în același timp un caracter realist, din dorința lui de a picta natura așa cum se prezintă ea, și un caracter romantic prin tendința de a-și identifica propria personalitate cu natura zugrăvită în tablourile sale; 

1869: Se naște Nicolae Ghica–Budești, arhitect român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1943). A fost fiul lui Eugen Ghika-Budești (1843 – 1919) și al soției sale Elena Cantacuzino. A purtat numele satului Budești, din fostul județ Roman, azi județul Neamț. S-a căsătorit cu Madeleine Landrieu la Paris, în 7 martie 1901. Din căsătoria lor s-au născut doi fii: Ion Ghika-Budești care a devenit profesor la Facultatea de Arhitectură din București și Ștefan Ghika-Budești, creatorul școlii românești de geologie inginerească; 

1869: Se naște Gheorghe Naumescu, colonel român participant la Primul Război Mondial (d. 1917); 

1880: Moare George Eliot (n. Mary Ann Evans), scriitoare britanică (n. 1819). Ea spunea că și-a ales un pseudonim bărbătesc pentru a fi sigură că operele sale vor fi luate în serios – asemeni lui George Sand și altor scriitoare din epoca respectivă – deoarece femeile scriitoare nu aveau succes la public la fel ca bărbații. În secolul XX, ea a fost susținută de o nouă generație de critici, mai remarcabilă fiind Virginia Woolf, care a numit „Middlemarch” „unul dintre puținele romane englezești scris pentru oameni maturi”. Variatele filme și adaptări televizate ale cărților sale au reintrodus-o pe Eliot publicului larg; 

1889: Se naște Nichifor Crainic, eseist și poet român (d. 1972); 

1911: Se naște Nicu Stoenescu, solist român de romanțe și tangouri (d. 1989). În anul 1939 debutează la casa de discuri Electrecord cu primele înregistrări, două cântece populare: „Du-mă Doamne, du-mă iar” și „Lele, Lelișoara mea” cu acompaniamentul orchestrei lui Jean Dumitrescu. A lansat numeroase șlagăre de muzică ușoară românească, printre care „Inimă de ce nu vrei să-mbătrânești” de Nicolae Kirculescu, „Aș vrea” de Constantin Cârjan sau „La Miami” de Liana Delescu; 

1914: Moare Ion Bălăceanu, politician și ministru de externe român (n. 1828). Ion Bălăceanu a fost primul diplomat român căruia i-a fost recunoscut statutul de ambasador (reprezentant al unui stat suveran), la 11 septembrie 1878, de către Austro-Ungaria; 

1927: S-a înființat Societatea de Difuziune Radiofonică din România (în prezent Societatea Română de Radiodifuziune); 

1930: Moare Vintilă I.C. Brătianu, politician și economist român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1867). În 1886 a început studiile în Franța. Întors în țară cu diploma de inginer a participat la lucrările de construcții ale podului de peste Dunăre de la Cernavodă. Apoi, a primit conducerea lucrărilor de construcție a podurilor de pe Siret, Argeș și Vădeni. În cariera sa a mai ocupat următoarele funcții de demnitate publică: secretar general în Ministerul Finanțelor, primar al Capitalei (1907-1911), ministru de război în timpul Primului Război Mondial și ministru de finanțe (1922 -1926). După moartea fratelui său Ion I.C. Brătianu a ocupat funcția de prim-ministru, între 1927 și 1928; 

1942: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler semnează ordinul de dezvoltare a rachetei V-2 ca armă; 

1956: Moare Nicolae Labiș, poet român (n. 1935), supranumit de criticul Eugen Simion, metaforic, „buzduganul unei generații”; 

1968: Revoluția Culturală: Ziarul poporului a postat instrucțiunile lui Mao Zedong că „Tinerii intelectuali trebuie să meargă la țară și vor fi educați din sărăcia rurală”; 

1989: Moare Samuel Beckett, dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1969), (n. 1906); 

1989: Revoluția Română: După o săptămână de demonstrații populare și reprimari sângeroase, Nicolae și Elena Ceaușescu fug din București cu un elicopter în timp ce protestatarii izbucnesc în urale; 

1989: Poarta Brandenburg din Berlin se redeschide după aproape 30 de ani, punând efectiv capăt diviziunii Germaniei de Est și de Vest; 

1992: Moare Aura Buzescu, actriță română (n. 1894). A regizat, printre altele, piesele Bălcescu de Camil Petrescu (1955) și Citadela sfărâmată de Horia Lovinescu (1955). A primit și titlul de Artistă a Poporului. Se spunea că: „Atunci când juca Aura pe scenă, senzația era că s-au oprit troleibuzele pe Magheru„, mărturisește actorul Florin Zamfirescu (fost rector al UNATC) într-un interviu la TVR în 20.11.2018; 

2014: Moare Joe Cocker, cântăreț și muzician britanic (n. 1944). A realizat 40 de albume muzicale și a fost distins cu Premiul Grammy în anul 1983, pentru melodia „Up Where We Belong”, interpretată în duet cu Jennifer Warnes. În 1993 a fost nominalizat pentru premiul Brit Award (ca Cel mai bun britanic, conform Best British Male), iar în 2007 i s-a conferit o placă de bronz, cunoscută ca Sheffield Legends, din orașul său natal.