
Sfântul Mucenic Valentin din Durostorum, Sfântul Ierarh Mărturisitor Ilie Iorest, Mitropolitul Transilvaniei, Sfântul Ierarh Mărturisitor Sava Brancovici, Mitropolitul Transilvaniei, Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, Sfântul Mucenic Pasicrat din Durostorum, Sfântul Ierarh Simion Ștefan, Mitropolitul Transilvaniei, Sfânta Cuvioasă Elisabeta Cuviosul Xenofon Ctitorul, Sfântul Mucenic Sava Stratilat (calendar creștin-ortodox)
1794: Se naște Mihail Sturza (d. 1884). A fost domnitor al Moldovei între aprilie 1834 și iunie 1849. Spirit reformist, Mihail Sturza a scris numeroase memorii prin care atrăgea atenția asupra inechității economice dintre familiile boierești și restul populației țării (observa, de exemplu, că 800 de familii de boieri trăiau din munca a 60.000 de țărani), considerând necesară creșterea gradului de prosperitate a locuitorilor țării. A promovat învățământul din Moldova, înființând printre altele în 1835 Institutul de Arte și Meșteșuguri, pentru a da tineretului o educație industrioasă.
1868: Se naște Gheorghe Balș (d. 1934), inginer și istoric de artă român. A fost un inginer și istoric de artă român, membru titular al Academiei Române. A lucrat, printre altele, la construcția podului de la Cernavodă și a portului Constanța, iar în colaborare cu arhitectul Nicolae Ghica-Budești la construirea Institutului de seruri și vaccinuri „L. Pasteur” din București. A publicat studii valoroase de sinteză asupra arhitecturii bizantine, precum și asupra bisericilor și mănăstirilor moldovenești.
1870: Se pune piatra de temelie a Capelei Elisabeta Doamna, ale cărei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tătărescu.
1877: Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină.
1911: Se naște Eugen Jebeleanu (d. 1991). A fost un poet, publicist și traducător român, membru al Academiei Române (din 1974) și membru al Partidului Comunist Român. Voce profund originală în literatura română, devine cunoscut pe plan internațional odată cu apariția volumului „Surâsul Hiroshimei”, poem tradus în numeroase limbi, recitat ori cântat și acum în amfiteatrele din America Latină și Europa. Laureat al premiului de poezie „Etna Taormina” din Italia (1971) și al premiului Herder din Austria (1973). Membru corespondent al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. Poemele sale continuă să fie traduse și publicate, mai ales în SUA și America Latină, dar și în Republica Moldova.
1919: Se naște, la Brăila, Mihu Dragomir (Mihail G. Dragomirescu) (d. 1964). A fost un poet și scriitor român. Versurile sale evocă trecutul de luptă al poporului român, tragedia soldatului român târât în războiul antisovietic, momentul istoric al întoarcerii armelor împotriva hitleriștilor, redă cu entuziasm realitățile sociale, frumusețile propriei patrii. În 1952 este publicat volumul „Stelele păcii” pentru care va primi Premiul de Stat clasa a III-a, iar în 1955, la editura E.S.P.L.A vede lumina tiparului „Pe struna fulgerelor”, care conține poemul „Războiul”, premiat cu Premiul de Stat clasa a II-a. O școală din Brăila îi poartă numele.
1953: Moare în închisoarea de la Sighet, Gheorghe I. Brătianu (n. 1898), istoric, om politic român. Gheorghe I. Brătianu a susținut cu tenacitate și rigoare științifică teza continuității poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic. Lucrările sale asupra prezenței românești în Basarabia sunt reprezentative pentru statura istoricului și conștiința omului politic.
2018: Moare Dinu C. Giurescu (n. 1927). A fost un istoric și politician român, membru titular (din 2001) al Academiei Române, deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Partidului Conservator. Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.
2020: Moare Mircea Mureșan (n. 1928). A fost un regizor român de film. Debutul în film îl face după absolvirea în 1955 a IATC, cu un film avându-i în distribuție pe Dumitru Furdui și Vasilica Tastaman (Toamna se numără…, 1961). Dobândește consacrarea cu Răscoala (1966), film premiat la Festivalul de la Cannes. A fost regizor la următoarele filme Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980), Întoarcere la dragostea dintîi… (1981), Lumini și umbre (1981-1982), în colaborare cu Andrei Blaier și Mihai Constantinescu – serial TV.