România Votează: Duminică, primul tur al alegerilor prezidențiale

Alegerile prezidențiale din România programate pentru 24 noiembrie 2024 au intrat în linie dreaptă. Cei 14 candidați validați oficial de Biroul Electoral Central (BEC) au adus în fața electoratului o confruntare diversificată, fiecare aspirând la cea mai înaltă funcție în stat. Mai jos aveți o scurtă analiză a ceea ce s-a scris în presă despre actualii candidați la Președinție. Ordinea este cea în care îi veți regăsi duminică, 24 noiembrie, și pe buletinele de vot pentru primul tur de scrutin.

1. Elena-Valerica Lasconi – USR

Fostă jurnalistă și actual primar în Câmpulung Muscel, Elena Lasconi aduce o abordare centrată pe transparență, digitalizare și reformă administrativă. Presa a criticat lipsa de experiență în politica națională, iar adversarii politici au acuzat-o de populism și promovarea unor proiecte locale fără impact semnificativ. De asemenea, chiar unele voci din USR consideră că performanța sa ca primar este supraevaluată, iar prestația sa la emisiunile electorale au demonstrat că este departe de ceea ce vrea să pară.

2. George Simion – AUR

Liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, mizează pe o retorică naționalistă și anti-sistem. Deși este criticat pentru discursuri polarizante și acțiuni controversate, inclusiv proteste care au degenerat în tensiuni, poate fi o opțiune în ochii electoratului care s-a săturat de minciunile clasei politice aflate la guvernare în prezent. Lipsa unui program economic clar și asocierea cu figuri extremiste din partidul său au fost intens dezbătute în presă, iar pretinsele legături cu Moscova nu au fost prezentate și aduse în fața electoratului rămânând doar la nivel de delațiune și fake-news.

3. Ion-Marcel Ciolacu – PSD

Liderul Partidului Social Democrat, fost președinte al Camerei Deputaților și actualmente Premier, Marcel Ciolacu, intră în competiție ca favorit al cursei. Cu o platformă politică bazată pe echilibru, stabilitate și o viziune pragmatică pentru România, Ciolacu beneficiază de sprijinul celui mai mare partid din țară. Spre deosebire de ceilalți candidați, experiența sa administrativă solidă și capacitatea de a crea consens îl poziționează drept opțiunea preferată pentru cei care caută un lider moderat și responsabil.

Abordarea sa, orientată spre reconciliere politică și colaborare, îl diferențiază într-un peisaj electoral caracterizat de polarizare. Strategia sa electorală vizează atât electoratul tradițional PSD, cât și pe cel nehotărât, făcând din Ciolacu un competitor dificil de învins.

4. Nicolae-Ionel Ciucă – PNL

Fost prim-ministru și general de armată, iar actualmente Președinte al Senatului, Nicolae Ciucă reprezintă Partidul Național Liberal. Faptul că sub conducerea sa PNL-ul s-a compromis intrând la guvernare alături de PSD este de departe un exemplu al distanțării de adevăratele principii democrate și de dreapta. Controversele legate de acuzațiile de plagiat în teza sa de doctorat continuă să îi afecteze imaginea. De asemenea, este criticat pentru lipsa carismei politice și pentru guvernarea  sa considerată de unii ineficientă, mai ales în gestionarea crizelor economice. Nicolae Ciucă ar fi chiar creația Președintelui Klaus Iohannis, care l-a transformat din general activ în ministru, ”un Agamiță Dandanache”, cum l-a descris fostul lider al PNL, Ludovic Orban, în documentarul Recorder pe care îl puteți urmări AICI.

5. Hunor Kelemen – UDMR

Liderul Uniunii Democrate Maghiare din România, Hunor Kelemen, candidează cu o platformă axată pe drepturile minorităților. Dl. Kelemen este frecvent criticat pentru că ar pune interesele minorității maghiare deasupra celor naționale. Adversarii săi l-au acuzat de susținerea unor inițiative care ar favoriza autonomia pe criterii etnice, ceea ce este și normal, el reprezentând drepturile acestei minorități etnice.

6. Mircea-Dan Geoană – Independent

Fost lider PSD, ministru de externe și secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană beneficiază de o recunoaștere internațională solidă din prisma faptului că a fost secretar general adjunct al NATO. Însă amintirea întâlnirii sale cu Sorin Ovidiu Vântu înainte de alegerile din 2009 și pierderea acelui scrutin în fața lui Traian Băsescu sunt subiecte recurente de critică. De asemenea, candidatura sa ca independent este percepută de unii ca fiind sprijinită din umbră de interese politice mari, iar faptul că înaintea acelorași alegeri din 2009 s-a deplasat în interes personal la Moscova (deși era președintele Senatului și candidat la Președinția României), unde a avut o întâlnire cu Președintele Federației Ruse, Dimitri Medvedev, lasă loc la multe interpretări și speculații.

7. Ana Birchall – Independent

Fostă ministră a justiției, Ana Birchall candidează cu o platformă axată pe statul de drept și reforma justiției. Ea este criticată pentru lipsa unei baze electorale puternice și pentru legăturile controversate din trecut cu fostul lider PSD, Liviu Dragnea. Unii consideră că declarațiile sale împotriva anumitor colegi de partid au fost oportuniste.

8. Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – ADN

Reprezentanta Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN) promovează un mesaj naționalist moderat. Lipsa notorietății politice și acuzațiile că ar fi doar o figură de fațadă pentru o platformă controlată de grupuri de interese îi afectează candidatura, iar unele declarații naționaliste ale sale au stârnit controverse.

9. Sebastian-Constantin Popescu – PNR

Lider al Partidului Noua Românie, Sebastian Popescu propune o platformă axată pe anticorupție. Pe lângă lipsa de experiență în administrație și pentru faptul că partidul său este aproape necunoscut, fiind doar fiul unui cunoscut și controversat om politic, nu îi acordă multe șanse.

10. Ludovic Orban – Forța Dreptei

Fost lider al PNL și prim-ministru, Ludovic Orban candidează acum din partea partidului Forța Dreptei. Fără șanse reale, criticile la adresa sa se concentrează pe modul în care a gestionat perioada de pandemie ca premier, dar și pe conflictele interne din PNL care au dus la excluderea sa. În plus, este perceput de unii drept un politician de carieră care nu aduce noutăți. Faptul că deși luni seară în cadrul unei emisiuni televizate la DIGI24 a anunțat că se retrage din lupta pentru Cotroceni urmând a o susține pe candidata USR Elena Lasconi, deși figurează în continuare pe buletinul de vot, nu face decât să sublinieze oportunismul acestuia.

11. Călin Georgescu – Independent

Asociat cu idei naționaliste și dezvoltarea durabilă, Călin Georgescu atrage susținători, dar și critici.
Declarațiile sale despre politică externă și alianțele internaționale au fost catalogate drept radicale. Lipsa unei structuri politice și a unui electorat consistent îl dezavantajează, iar faptul că Biroul Electoral Central (BEC) a admis, o contestație privind materialele de propagandă online ale lui Călin Georgescu, în contextul alegerilor prezidențiale din 2024 (contestație în urma căreia toate materialele pe care candidatul le-a difuzat online în campania electorală trebuie eliminate), nu fac decât să îl scoată din cursa electorală.

12. Cristian Diaconescu – Independent

Un fost ministru de externe cu o carieră respectabilă, Diaconescu este perceput ca un candidat tehnocrat. Din păcate migrarea frecventă între partide politice și lipsa unei viziuni clare asupra problemelor interne ale țării, deși este un specialist al problematicii externe, lasă loc unor semne de întrebare.

13. Cristian-Vasile Terheș – PNCR

Reprezentant al Partidului Național Conservator Român, Terheș militează pentru suveranitate națională. Criticii îl acuză de declarații controversate și de propagarea unor teorii conspiraționiste în discursul public. Totodată, lipsa experienței administrative este văzută ca un dezavantaj. De asemenea, faptul că la alegerile europarlamentare a mers alături de AUR, iar în luna septembrie i s-a alăturat și Viorica Dăncilă, fost Premier și candidat la Președinția României în 2029 din partea PSD, generează și mai multe controverse.

14. Silviu Predoiu – PLAN

Silviu Predoiu, reprezentant al Partidului Liga Acțiunii Naționale, își centrează campania pe securitate națională. Este perceput de unii ca fiind prea tehnocrat, iar legăturile sale cu serviciile de informații au stârnit speculații și critici privind lipsa transparenței.

Analizele recente și sondajele electorale indică faptul că Marcel Ciolacu și George Simion sunt favoriții principali. Nicolae Ciucă rămâne o opțiune viabilă pentru o parte a electoratului, dar slăbiciunile sale din perioada guvernării sale, intrarea alături de PSD la guvernare și faptul că este creația Președintelui Klaus Iohannis, îi poziționează în spatele primilor doi favoriți. Candidații independenți, precum Mircea Geoană și Cristian Diaconescu, ar putea influența rezultatul prin voturile atrase de la indeciși.

Duminică, 24 noiembrie, românii vor decide viitorul lider al țării, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 par mai degrabă o confruntare între stabilitate, reprezentată de Marcel Ciolacu, și schimbarea radicală promisă de George Simion.

Rămâne să vedem cine va ajunge în turul al doilea și ce surprize ne vor rezerva aceste alegeri.

Dar cel mai important este ca românii să iasă la vot.