Sfânta și Marea zi Joi

Joia Mare, cunoscută și ca Joia Patimilor sau Joia Neagră, este una dintre cele mai intense și simbolice zile din Săptămâna Mare. Este ziua în care creștinii rememorează patru momente esențiale din viața Mântuitorului, evenimente care se petrec cu doar câteva ore înainte de arestarea și patimile Lui. Această zi ne cheamă la smerenie, iubire, rugăciune și profundă recunoștință pentru darul mântuirii adus omenirii.

Spălarea picioarelor – pildă de smerenie și slujire

Primul moment important al acestei zile este spălarea picioarelor ucenicilor de către Iisus, un gest profund de umilință și iubire. Deși era Învățătorul lor și Fiul lui Dumnezeu, Hristos Se apleacă și spală picioarele celor doisprezece, inclusiv pe ale lui Iuda, cel care urma să-L trădeze. Acest act simbolizează curățirea sufletului prin iubire și iertare, dar și chemarea la slujirea aproapelui. Prin acest gest, Iisus le oferă ucenicilor – și implicit tuturor creștinilor – un model de comportament: „Cel ce vrea să fie întâiul între voi, să fie slujitorul tuturor”.

Cina cea de Taină – instituirea Sfintei Împărtășanii

În aceeași seară, Mântuitorul ia parte la Cina cea de Taină alături de ucenici. Acest moment este de o însemnătate majoră pentru toată creștinătatea, fiind clipa în care Iisus instituie Sfânta Taină a Euharistiei – Împărtășania. El binecuvântează pâinea și vinul, spunând: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu” și „Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu… care se varsă pentru mulți spre iertarea păcatelor”.

Prin această Taină, Hristos rămâne prezent în mod real în viața Bisericii și a credincioșilor, iar Joia Mare devine un prilej profund de reflecție asupra jertfei supreme și al actului iubirii desăvârșite.

Descoperirea trădării – momentul de cumpănă

Tot în timpul Cinei, Iisus le spune ucenicilor că unul dintre ei Îl va trăda. Această afirmație stârnește tulburare în inimile lor, iar Iuda, deși întreabă și el cu ipocrizie: „Oare eu sunt, Învățătorule?”, pleacă apoi din încăpere pentru a-și duce la capăt planul.

Această trădare, petrecută chiar în cercul cel mai apropiat al lui Hristos, ne amintește cât de fragilă poate fi natura umană și cât de ușor poate aluneca omul de la credință la păcat, de la iubire la interes personal.

Rugăciunea din Grădina Ghetsimani – clipa în care Hristos Își poartă singur crucea

După Cină, Iisus merge împreună cu ucenicii în Grădina Ghetsimani, unde se retrage pentru rugăciune. Aici se produce una dintre cele mai tulburătoare scene din Evanghelie: Hristos, conștient de ce urmează să se întâmple, se roagă cu lacrimi și sudoare de sânge, spunând: „Părinte, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta; însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești”.

Această rugăciune arată omenescul din Hristos, dar și supunerea totală față de voia Tatălui ceresc. Este clipa în care Iisus acceptă crucea, durerea, umilința și moartea, pentru ca omul să aibă viață veșnică.

În această grădină, Iisus este prins de soldații fariseilor, trădat printr-un sărut de Iuda. Urmează drumul Său către judecată, suferință și Răstignire – începutul Patimilor.

Denia din Joia Mare – 12 Evanghelii și o noapte de veghe

În seara acestei zile se citește Denia celor 12 Evanghelii, slujbă de mare solemnitate și profunzime, care rememorează întreaga dramă a Patimilor lui Hristos, de la Cina cea de Taină până la Răstignire. Este una dintre cele mai emoționante slujbe din an, în care creștinii retrăiesc, alături de Mântuitor, fiecare pas al suferinței Sale.

În multe biserici, în timpul Deniei, credincioșii stau în tăcere, cu lumânări aprinse, iar crucea este scoasă în mijlocul bisericii, începând astfel simbolic drumul Crucii.

Obiceiuri de Joia Mare – ouăle roșii, simbol al vieții

Pe lângă încărcătura religioasă, Joia Mare este și ziua în care gospodinele vopsesc ouăle, tradițional în roșu. Roșul simbolizează sângele vărsat de Hristos, dar și viața, renașterea și Învierea. În unele zone ale țării, ouăle vopsite în Joia Mare se consideră a fi cele care „nu se strică niciodată” și sunt păstrate până la Paștele următor sau puse pe morminte.

Joia Mare – chemare la iubire și dăruire

Toate aceste momente – de la spălarea picioarelor până la rugăciunea din Ghetsimani – ne învață că adevărata putere stă în smerenie, în iubire necondiționată și în ascultare față de Dumnezeu. Joia Mare este, așadar, o zi a întoarcerii către valorile esențiale ale credinței: iubirea jertfelnică, iertarea, slujirea celuilalt și deschiderea sufletului către harul lui Dumnezeu.