Sindicaliștii din transportul public protestează împotriva ordonanței „Trenuleț”
Ordonanța „Trenuleț” a generat multe nemulțumiri în rândul celor vizați de prevederile acesteia. Printre cei afectați se numără și liderii de sindicat ai federațiilor din transportul public. Zilele trecute, mai mulți sindicaliști din transportul public din Iași, Galați, Cluj, Brăila, Suceava, București, Timișoara și Constanța, precum și reprezentanți ai Asociației Profesionale a Transportatorilor, au fost prezenți la Ploiești, la un protest.
În cadrul acestuia, protestatarii, dotați cu fluiere, vuvuzele și pancarte, au mers pe străzi, criticând măsurile și efectele ordonanței „Trenuleț” și cerând ca autoritățile competente să nu se eschiveze de la un dialog cu reprezentanții lor.
„Vom protesta până când vom obține soluții. Dorim să rezolvăm problemele prin dialog, dar dacă nu se rezolvă, vom trece la alte forme de acțiune”, au declarat sindicaliștii din transportul public, adăugând că se pregătesc să organizeze proteste similare, susținute de colegii din țară, în fiecare municipiu reședință de județ.
Într-un memoriu adresat Guvernului și Avocatului Poporului, reprezentanții Federației Sindicatelor din Transporturi și Servicii Publice au precizat: „Ordonanța de Urgență nr. 156/2024 introduce măsuri care ne afectează direct prin:
- Înghețarea drepturilor salariale la nivelul lunii noiembrie 2024, în contradicție cu prevederile contractelor colective sau individuale în vigoare;
- Eliminarea posibilității de negociere a creșterilor salariale pentru anul 2025;
- Blocarea ocupării posturilor vacante, afectând funcționarea optimă a operatorilor economici care prestează servicii esențiale;
- Încălcarea drepturilor câștigate.
Salariații sunt afectați direct prin înghețarea drepturilor salariale stabilite anterior, în urma negocierilor colective directe, reducând semnificativ motivația angajaților și securitatea lor economică;
- Discriminarea unor salariați, într-un context inflaționist, în raport cu cei care intră sub incidența reglementărilor privind salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;
- Încălcarea principiilor dialogului social și a drepturilor colective ale salariaților;
- Încălcarea libertății contractuale și a autonomiei de negociere colectivă, fiind îngrădită chiar esența activității sindicale”.
