Sistemul informatic de monitorizare electronică, extins și în Brăila în cadrul procedurilor judiciare

Prevenirea și combaterea violențelor de orice fel reprezintă un domeniu prioritar de acțiune pentru Poliția Română, ce presupune concentrarea eforturilor instituționale, identificarea și implementarea a noi mecanisme de lucru, astfel încât victima violenței să fie protejată, iar agresorul sau agresorii să fie trași la răspundere penală.

Începând de astăzi, 1 octombrie 2024, județul Brăila a intrat în etapa a treia de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică alături de alter 17 județe: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Buzău, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

De asemenea, începând cu 1 octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică se aplică și în cadrul procedurilor de control judiciar, control judiciar sub cauțiune și arest la domiciliu, în cauzele în care organele judiciare vor dispune obligația de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere în sarcina inculpatului cercetat penal.

Au fost identificate și amenajate spațiile destinate desfășurării activităților de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară fiind definitivată.

Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare.

Utilizarea acestor sisteme permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor sau, pe viitor, respectarea obligațiilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu, controlului judiciar, controlului judiciar sub cauțiune.

Monitorizarea se va realiza automat, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.

Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli și proceduri de monitorizare, alertare și intervenție, prin partajarea informațiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive.

După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere, precum și organul judiciar care a impus obligația de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere va avea acces, în anumite condiții stabilite de lege, la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic, în scopul verificării respectării obligațiilor ce revin persoanei supravegheate.

În primele 8 luni ale acestui an, polițiștii din cadrul I.P.J. Brăila au emis 89 de ordine de protecție provizorii, 47 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată. În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 2.438 de cazuri de violență domestică, dintre care 1.290 în mediul urban și 1.148 în mediul rural.

La nivelul județului Brăila, în primele 8 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 1,47%, față de primele 8 luni ale anului 2023, de la 815 la 827 de fapte.

Un număr mai mare de infracțiuni din sfera celor de violență domestică arată amploarea fenomenului și necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui. În același timp, indică faptul că victimele violenței domestice au din ce în ce mai mare încredere să sesizeze Poliția Română.

Au fost înregistrate creșteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru loviri sau alte violențe (de la 574 la 581 de fapte) și nerespectarea masurilor dispuse prin ordinelor de protecție sau ordin de protectie provizoriu(de la 49 la 68 de fapte).
Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o au „lovirea sau alte violențe” – 70 % (581 de fapte) și ,,amenințarea” – 12% (102 de fapte), acestea împreună reprezentând peste 80% din total.

După locul comiterii, 405 de infracțiuni au fost comise în mediul urban, 422 în mediul rural, 787 la domiciliu și 40 în spațiul public.

În primele 8 luni ale anului 2024, s-a înregistrat o creștere atât a numărului autorilor (de la 817 la 835) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (de la 828 la 835).

În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 142 de ordine de protecție, 47 fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise (89), 83 au fost confirmate de unitățile de parchet (93%).

Referitor la nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinul de protecție sau ordinul de protecție provizoriu, au fost sesizate 68 de infracțiuni, dintre care 50 în mediul urban și 18 în mediul în rural.

Polițiștii emit ordine de protecție provizorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestuia.