Tatuajul între istorie și artă, la Muzeul Brăilei „Carol I”

La Galeria „Gheorghe Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I” a avut loc ieri vernisajul expoziției de artă de studio „Inkspiration”. Cei prezenți au putut admira lucrările a șapte artiști specializați în arta tatuajului, fondatori ai viitoarei școli de tatuaj cu același nume, prima de acest gen din România: Marius Dorobanțu, Alexandra Nicolae, Maria Neagu, Radu Tudorică, Alexandru Cătălin Daianu, Georgian Stanciu și Robert Ilie. Expoziția prezintă și o serie de lucrări tridimensionale și instrumente specifice folosite de artiștii tatuatori, precum și o incursiune în istoria atât de controversată a tatuajului.  

Evenimentul a fost prezentat de conf. univ. dr. Costin Croitoru, directorul Muzeului Brăilei, alături de Fatme Nistoroi, muzeograf la Secția Artă.  

„De ce tatuaje? Din mai multe puncte de vedere. Pentru că sunt, de fapt, un limbaj. Astăzi vorbim despre a ne înfrumuseța corpul, în măsura în care unii și alții înțeleg că asta este o înfrumusețare. Dar cred că primele dintre ele sunt, de fapt, niște chestiuni foarte practice, chiar pragmatice. Exprimă ceva: exprimă statut social, exprimă, dacă vreți, o anumită capabilitate, capacitate a personajului – vânător iscusit, de exemplu –  sau sugerează ceva despre caracterul lui. Celelalte, să le zicem mai puțin laice, se referă la a îmblânzi cumva natura, a se raporta la o anumită divinitate, deci au niște scopuri, aș spune, religioase. Sunt societăți pe glob care au dezvoltat o anumită cultură a tatuajului.(…)Percepția noastră este diferită astăzi și din motive religioase,” a explicat conf. univ. dr. Costin Croitoru. 

La eveniment au fost prezenți și trei dintre artiștii expozanți: Marius Dorobanțu, Maria Neagu și Radu Tudorică. Aceștia au vorbit despre profesia de artist tatuator, despre diferitele stiluri de tatuaj, ca artă ornamentală, și au oferit recomandări celor care doresc să își facă un tatuaj. 

Originea tatuajelor se pierde în preistorie. Tatuajele oamenilor primitivi aveau funcții ritualice sau de apărare. Primul om tatuat de pe planetă despre aspectul căruia se dețin informații științifice ar fi însă „Otzi”, a cărui mumie a fost descoperită în septembrie 1991 în Munții Alpi, la frontiera dintre Italia si Austria. Se pare că Otzi era tatuat în scop terapeutic și nu estetic, semnele de pe corpul său fiind situate în dreptul articulațiilor, ceea ce ne duce cu gândul la practici similare acupuncturii.  În Evul Mediu, biserica a făcut din tatuaje obiectul unor interdicții, fiind asociate cu vechile culte păgâne. Triburile nord-europene ale celților sau ale vikingilor se tatuau cu simboluri inspirate din natură. Termenul de „tatuaj” a fost introdus mult mai târziu de exploratorul James Cook, care îl preia din cultura polineziană, unde semnifica „inscripționare” sau „înfrumusețare”. El a fost și cel care a contribuit la răspândirea tatuajelor în rândul marinarilor. De la marcă antisocială, tatuajul a evoluat în timp la imagine pur decorativă, devenind astăzi o tendință a modei. 

Expoziția va fi deschisă publicului brăilean până la data de 12 noiembrie 2023. Intrarea este liberă.