Trecerea la ora de vară, la finalul lunii martie

Anul acesta, trecerea la ora de vară va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29-30 martie. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni ora 04:00. Această schimbare ne face să dormim mai puțin cu o oră în această noapte, dar efectul pozitiv este că vom avea mai multă lumină naturală pe parcursul zilei, ceea ce poate contribui la o stare de spirit mai bună și la creșterea productivității.

Trecerea la ora de vară este aplicată în toate țările Uniunii Europene, deși au existat discuții privind renunțarea la această practică. Până la o decizie finală la nivel european, schimbarea orei nu suferă nicio modificare. Practica a fost introdusă cu scopul de a economisi energie, dar și pentru a permite oamenilor să se bucure de mai multe ore de lumină naturală în timpul zilelor mai lungi.

Ideea de a schimba ora a fost propusă pentru prima dată de Benjamin Franklin în 1784, ca metodă de economisire a energiei, sugerând ca oamenii să se trezească mai devreme pentru a folosi mai multă lumină naturală. De-a lungul decadelor, mai multe țări au adoptat această practică, iar începând cu anul 1916, în Europa, a fost implementată ca măsură de economisire a combustibililor în contextul Primului Război Mondial.

În România, trecerea la ora de vară are loc, de obicei, în ultima duminică din luna martie. La ora 03:00 dimineața, ceasurile sunt avansate cu o oră, iar această schimbare poate avea un impact semnificativ asupra oamenilor, în special asupra celor care nu sunt obișnuiți cu ajustarea orei. Deși schimbarea pare simplă, poate cauza disconfort temporar, deoarece ritmul circadian al corpului nostru este influențat de modificările de oră. Mulți oameni se simt obosiți sau confuzi la început, mai ales în primele zile după trecerea la ora de vară, deoarece acest lucru presupune un „șoc” pentru organism, care trebuie să se adapteze unei rutine noi.

Pe lângă efectele asupra somnului și ritmului biologic, trecerea la ora de vară are impact și asupra altor domenii. În primul rând, se așteaptă ca această practică să contribuie la economisirea energiei. Mai multe studii au arătat că, având mai multă lumină naturală în timpul zilei, oamenii consumă mai puțină energie pentru iluminat. Totuși, nu toate cercetările susțin eficiența acestei măsuri, iar unele sugerează că economiile de energie nu sunt atât de semnificative cum s-ar crede, mai ales în contextul în care eficiența aparatelor electrice a crescut și alte surse de energie sunt utilizate tot mai mult.

De asemenea, trecerea la ora de vară are un impact asupra economiei. Multe industrii, în special cele care depind de activitățile în aer liber, beneficiază de mai multe ore de lumină naturală pentru a-și desfășura activitatea, ceea ce poate încuraja turismul sau poate crește productivitatea. În același timp, ajustările frecvente ale orei pot cauza confuzie în transporturile internaționale sau în activitățile comerciale, în special între țările care nu aplică același sistem.

Cu toate acestea, există și voci care se opun acestui obicei. Unii experți în sănătate consideră că schimbarea orei poate avea efecte negative asupra sănătății, provocând mai mult stres și afectând somnul, ceea ce poate duce la o creștere a riscurilor de boli cardiovasculare sau tulburări de dispoziție. În plus, în ultimele decenii, au existat propuneri de abandonare a acestui sistem, mai ales în Uniunea Europeană, unde s-a discutat despre posibilele beneficii ale menținerii unei ore constante pe tot parcursul anului.