106 ani de la Unirea Basarabiei cu România
Casa de Cultură din Brăila a fost ieri gazda unui eveniment prilejuit de împlinirea a 106 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Manifestarea, sub genericul „Dor de Basarabia”, a fost organizată în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România – filiala Brăila, Asociaţia „ProBasarabia şi Bucovina” – filiala „Vasile Voloc” Brăila și Centrul Județean de Excelență din Brăila. A prezentat managerul instituției gazdă, Emanoil Ciucașu.
Momentul omagial a fost deschis de grupul folk „Generații”. Coordonați de prof. Dumitru Popescu, elevii Bianca Gherasim, David Toader și Ioan Tudosie au interprtetat, cu acompaniament la chitară, cântecele Fratele meu de peste Prut, Jurământ la Putna și Căciula.
Prof. dr. Ștefan Aftodor, președintele Societății de Științe Istorice din România – filiala Brăila și directorul Centrului Județean de Excelență, a vorbit despre semnificația istorică a zilei de 27 martie.
Noi, ca profesori de istorie, căutăm să suplinim o nevoie teribilă, și anume de a face educație în mod consistent și serios despre ceea ce înseamnă istoria Basarabiei și istoria românilor. Pentru că, dacă ne raportăm la tot ce se întâmplă pe stradă, în mass-media, fiecare își exprimă o opinie despre unirea Basarabiei cu România, dar foarte puțini sunt avizați și foarte puțini sunt educați. Este o responsabilitate imensă a școlii și a profesorului de istorie de a prezenta aceste evenimente, de la 1812 la 1991, fără părtinire și cu argumente istorice, astfel încât educația să nu se transforme în propagandă sau în falsificarea istoriei.
Istoricul a semnalat trei probleme esențiale cu care ne confruntăm și azi când vine vorba despre unirea Basarabiei cu România. În primul rând, însăși Unirea din 1918 este pusă sub semnul întrebării, existând supoziția că ar fi fost vorba, de fapt, despre o ocupație românească. Apoi se pune problema identității de neam și limbă, unii susținând și azi existența poporului moldovean și a limbii moldovenești. În al treilea rând, sunt voci care afirmă că moldovenii, de fapt, nu își doresc unirea.
Practic, avem obstacole teribile, care nu sunt greu de demontat. Dar, întotdeauna când lansezi un clișeu, ceva cu impact, acestea prind ușor. Dacă vei să demontezi acea minciună, e mult mai dificil. E mult mai dificil pentru adevăr să lupte cu mistificarea istoriei, a adăugat prof. Ștefan Aftodor.
Cauza ar fi procesul de desnaționalizare la care a fost supusă Basarabia în două etape, prima după 1812, a doua, mult mai agresivă, între 1940-1989.
Concurs istoric „Unirea Basarabiei cu România: destine istorice, drame și fapte memorabile”
Prezentarea a fost și o introducere pentru concursul de eseuri „Unirea Basarabiei cu România: destine istorice, drame și fapte memorabile”, parte a proiectului interjudețean „Valori naționale și locale”, desfășurat în parteneriat cu alte cinci centre județene de excelență din țară, de la Tulcea, Galați, Ialomița, Buzău și Vaslui.
La secțiunea adresată elevilor de liceu au participat patru echipaje, de la Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci”, Cenaclul „Dincolo de cuvinte -N.B.”, Colegiul Național „Nicolae Iorga” și Colegiul Național Pedagogic „D. P. Perpessicius” din Brăila. Lucrările au fost jurizate de prof. Corina Pavel de la Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” și prof. Silvia Manea de la Școala Gimnazială „Ion Băncilă” din Brăila, premierea concursului urmând să aibă loc duminică, 31 martie. Monitorul de Brăila a scris despre acest proiect aici și aici.
Prezentările istorice au alternat cu momente muzicale și de poezie. Tânărul Robert Ioan Ivan a emoționat publicul cu trei melodii folclorice patriotice, Măi române, românaș, Țara e plină de dor și Păsărică cenușie.
Delia Dragomir și Andreea Perianu, membre ale Cenaclului de poezie „Dincolo de cuvinte – Nicolae Băciuț” au recitat poeziile Basarabia de Dumitru Matcovschi și Scrisoare din Basarabia a lui Grigore Vieru.
Seara s-a încheiat cu un moment de muzică populară care a ridicat publicul în picioare. A interpretat grupul „Dunărea mea”, coordonat de prof. Alexandra-Georgiana Macoveiu. Roxana-Andreea Adetu, Karina-Maria Balla, Miriam-Adelina Rădună, Miruna-Florentina Anghel, Raisa Cristina Gheorghiță, Eva-Maria Techiu, Violeta-Andreea Popârlan și Sabrina- Cristina Banciu au adus un omagiu Basarabiei surori, încheind cu melodia de suflet a neamului, Noi suntem români.
