Ieri, 6 ianuarie 2025, s-au împlinit  35 de ani de la reînființarea Partidului Național Liberal (PNL), un moment esențial în istoria politică a României post-comuniste. Reînființarea de facto a avut loc pe 5 ianuarie 1990, odată cu revenirea în țară a lui Radu Câmpeanu, iar oficializarea prin înregistrarea la Tribunal s-a realizat pe 15 ianuarie 1990.

Fondat în 1875, PNL a fost unul dintre pilonii modernizării țării, iar reînființarea sa în ianuarie 1990 a simbolizat dorința de a readuce pe scena politică valorile democratice, liberale și pro-occidentale.

O istorie glorioasă: de la Brătieni la renașterea din 1990

Partidul Național Liberal a fost înființat oficial pe 24 mai 1875, fiind unul dintre cele mai vechi și importante partide politice din România. Fondatorii săi principali, Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru G. Golescu și alți lideri ai vremii, au reunit diverse grupări liberale pentru a crea o formațiune politică ce avea să devină sinonimă cu modernizarea României.

PNL a jucat un rol esențial în realizări istorice majore:

• Proclamarea Independenței de Stat în 1877, sub guvernarea lui Ion C. Brătianu.
• Marea Unire din 1918, realizată cu un aport semnificativ al liderilor liberali ai perioadei interbelice.
• Constituția din 1923, considerată una dintre cele mai democratice ale timpului.

De-a lungul istoriei, PNL a fost condus de personalități marcante precum Ion I. C. Brătianu, Dinu Brătianu, Gheorghe Tătărescu și Ion Mihalache, fiecare contribuind la consolidarea statului român modern. Perioada comunistă a marcat o lovitură grea pentru partid, care a fost desființat în 1947, dar idealurile sale au rămas vii.

Reînființarea PNL pe 6 ianuarie 1990, sub conducerea lui Radu Câmpeanu, a fost un moment simbolic pentru revenirea liberalismului pe scena politică românească. Nume precum Mircea Ionescu-Quintus, Valeriu Stoica, Theodor Stolojan, Călin Popescu-Tăriceanu, Crin Antonescu (pentru a aminti președinții PNL de după 1990 până la mandatul lui Klaus Iohannis), iar mai nou de Nicolae Ciucă și interimarul Ilie Bolojan, au marcat etape importante ale evoluției partidului, fiecare contribuind, în felul său, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, la adaptarea PNL la provocările tranziției democratice.

Evoluția recentă: de la succes la declin

După un parcurs ascendent, culminând cu succesul electoral din 2020, PNL a ajuns într-un moment de criză. În decursul anilor, partidul a devenit o forță dominantă pe scena politică, câștigând încrederea alegătorilor prin promisiunea de a reprezenta o alternativă credibilă la guvernările PSD.

Cu toate acestea, decizia din 2021 de a intra într-o coaliție cu PSD, un adversar tradițional, a fost percepută ca o abatere gravă de la valorile liberale. Efectele acestei decizii au fost devastatoare pentru imaginea partidului, reflectându-se direct în rezultatele slabe din alegerile din 2024, un semnal clar al pierderii încrederii din partea electoratului local.

Critica conducerii actuale și riscul de irelevanță politică

Atât la nivel național, cât și local, conducerea actuală a PNL a fost aspru criticată pentru lipsa de viziune și pentru compromisul major făcut prin alianța cu PSD. Lipsa unor politici coerente și a unei strategii de comunicare eficiente a îndepărtat electoratul tradițional liberal. Să sperăm că situația  actuală din PNL nu va fi asemănătoare declinului PNȚCD, un alt partid istoric care, din cauza lipsei de reformă internă, a dispărut aproape complet de pe scena politică.

Necesitatea unei restructurări profunde

Pentru a-și recâștiga locul pe scena politică românească, PNL trebuie să revină la esența sa: apărarea democrației, susținerea libertății economice și promovarea unor politici pro-europene. În acest proces, este esențial să se renunțe la compromisurile dăunătoare și să se prioritizeze nevoile electoratului, dincolo de i

nterese personale și de grup, dincolo de delațiuni electorale și exerciții de imagine fără niciun fundament.

Am căutat și noi să vedem cum s-a raportat PNL, prin conducerea actuală a partidului, la acest eveniment care ar fi trebuit să fie unul festiv și important identitatea sa. Din păcate nici pe pagina sa OFICIALĂ de Facebook a PNL nu am regăsit nicio postare sau comentariu care sa evoce acest moment marcant (ultima postare este din 31 decembrie!), cu atât mai mult cu cât pe 24 mai 2025 partidul va aniversa 150 de ani de la înființare!

Lecțiile istoriei și speranța viitorului

Aniversarea de 35 de ani de la reînființarea PNL este mai mult decât un moment festiv. Este o chemare la introspecție și la acțiune. Liderii actuali trebuie să înțeleagă că electoratul nu va tolera la nesfârșit compromisurile care îi trădează valorile și așteptările.

PNL trebuie să învețe din greșelile trecutului și să privească spre viitor cu ambiția de a redeveni un partid relevant, dedicat binelui public. Fără o schimbare profundă, riscul de a urma soarta PNȚCD devine tot mai real. Trebuie să sperăm că PNL va reuși să se reinventeze! Timpul pentru reformă este acum!

N.R. Monitorul de Brăila nu susține niciun partid politic deoarece credem că pentru ca o adevărată democrație să funcționeze este nevoie de un pluralism politic care să permită cetățenilor să aleagă conform propriilor principii, interese și valori!