Aurelius Belei, brăileanul premiat la concursuri internaționale de literatură

Acum 31 de ani, într-o zi geroasă de ianuarie, patru cavaleri curajoși își dădeau întâlnire pe faleza Dunării, la Brăila, în fața clădirii Biroului pentru Tursim și Tineret de atunci: profesorul și pictorul Aurel Manole, Carmen Cozea, Florin Gheorghiță și Aurelius Belei, cei patru membri fondatori ai Cenaclului de Arte Vizuale și Literatură de Anticipație “SFera” din Brăila. O pepinieră de tinere talente nu doar în arta cuvântului, ci și în artele vizuale. Anii ’90 au fost perioada de activitate efervescentă a „SFerei” și a revistei „Jurnalul SF”, singura revistă săptămânală science-fiction din lume la vremea aceea.

Astăzi, Carmen Cozea, poate cel mai activ membru al cenaclului, nu se mai află printre noi, nici profesorul și pictorul Aurel Manole.

Aurelius Belei lucrează în prezent ca graphic designer, specializat pe litografii de icoane bizantine. Însă a continuat să scrie și anii l-au purtat dincolo de granițele literaturii SF, spre poezie și aforism. Creațiile sale i-au adus nu doar recunoașterea la nivel național, ci și numeroase distincții la competiții internaționale de gen, cea mai recentă fiind Premiul I la Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, Sebeş – Lancrăm, ediţia a XLIII-a, 2023.

Ne-a mărturisit că se mândrește cu originea sa brăileană și promovează valorile orașului de la Dunăre atât în țară, cât și peste hotare. Este convins că Brăila nu înseamnă doar sărăcie materială și lipsă de perspective, așa cum s-a încetățenit. Nu, Brăila nu este doar un refugiu al interlopilor. Brăila a fost și poate renaște ca vatră culturală, dacă învață să își redescopere și să își promoveze valorile și punctele luminoase ale trecutului și ale prezentului deopotrivă.

Aurelius Belei, poet, aforist, eseist și prozator român de SF, fantasy și realism magic

Pentru cei care încă nu îl cunosc, Aurelius Belei s-a născut la Brăila, la 4 octombrie 1971. Și-a petrecut copilăria și adolescența în orașul cu salcâmi, inspirat, așa cum ne-a declarat, de aura maeștrilor Panait Istrati, Mihail Sebastian și Fănuș Neagu. Eroul copilăriei sale rămâne însă Căpitanul Nemo din „Douăzeci de mii de leghe sub mări” și „Insula misterioasă” a lui Jules Verne, iar cartea de suflet a devenirii lui este „Pescărușul Jonathan Livingston” scrisă de Richard Bach.

A absolvit Facultatea de Psihologie-Sociologie a Universității „Hyperion”. Este membru fondator al Cenaclului de Arte Vizuale și Literatură de Anticipație „SFera” din Brăila, membru al Societății Române de Science Fiction și Fantasy și Membru de Onoare al Societății Culturale Apollon–România.

Debut în literatura de anticipație

A debutat literar în 1993, în genul SF, cu schița „Techno-Love” în revista „Jurnalul SF” nr. 9/1993, coordonată de Adrian Bănuță. În decursul timpului a colaborat asiduu cu numeroase publicații și periodice de gen: „Jurnalul SF”,„ Anticipația CPSF”, cotidianul „Libertatea” din Brăila, fanzinele „Sfera” din Brăila, „Satelit-STRING” din București, cotidianul „Telegraful” din Piatra Neamț, suplimentul „Themis Art Magazin” din Iași, „Super Nova” din Iași și Almanahul „Anticipația”.

În 1998 a publicat volumul de schițe și povestiri science-fiction „Tehnoficțiuni”, la Editura Tritonic.

A participat cu texte în proză, de factură SF îndeosebi, la numeroase competiții naționale și internaționale de gen, obținând premii importante.  Le menționăm doar pe cele mai recente: Premiul al III-lea la Concursul Național de Proză Scurtă HELION din Timișoara, în 2021, cu textul „Inimă Astrală” și Premiul I  la Concursul Naţional de Literatură SF şi Fantasy organizat de Asociația Culturală „Renașterea Buzoiană”, cu textul „Schizzo 22”.

Poezia- o nouă formă de expresie

Debutul în poezie s-a produs mai târziu, în 2021, când preaplinul trăirilor a simțit nevoia de a se revărsa într-o formă nouă de expresie. Primul text liric i-a apărut în revista „Extemporal liric” nr. 5-6(44)/2021, coordonată de poetul Teodor Dume. Au urmat numeroase apariții în reviste de cultură și literatură din țară și din străinătate. Cea mai recentă este lucrarea „La mia ritrovata/Regăsita mea” în proaspătul volum „XV Il Federiciano – 2024. Cartea Amaranto”, antologie apărută în condiții grafice impecabile la una dintre cele mai mari case de editură din Italia: Aletti Editore, în Colecția Orizzonti.

În volum, a publicat „Inimă de lumină”, apărut la Editura Ro.cart, în 2022, volum care a obținut Premiul special la Concursul Internaţional „Cartea anului – 2022” organizat de Societatea Culturală Apollon-România și Academia Internaţională de Literatură şi Artă și Premiul al II-lea la secțiunea volum de poezie în cadrul Concursului „Eminescu, un vis în așteptare”, ediția ll-a, 2023, proiect cultural organizat, susținut și mediatizat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România.

Al doilea volum de poezie, „Ruga luminii”, a apărut anul trecut, la aceeași editură, Ro.cart.

Talent poetic recunoscut la nivel internațional

Distincțiile nu au întârziat să apară nici pentru poezie. Menționăm doar câteva:

• Premiul “Nichita Stănescu” la Festivalul–Concurs Internaţional de creație literară „Vis de toamnă”, ediţia a X-a, 2022, organizat de Societatea Culturală Apollon–România şi Academia Internațională de Literatură şi Artă;
• Attestato di Merito – Premio Letterario Internazionale di Poesia e Prosa „Gocce di Memoria” 2023 IX edizione, Taranto-Italia, cu poezia „Tăceri/Silenzi”;
• Finalist/Poeta Finalista la Concorso Internazionale di Poesia „IL FEDERICIANO” 2023 XV edizione, Città di Augusta-Italia, cu poezia „Regăsita mea/La mia ritrovata”;
• Premiul I la Festivalul Internațional „Lucian Blaga”, Sebeş – Lancrăm, ediţia a XLIII-a, 2023.

În ultimii ani a scris și aforism, publicând în câteva antologii de gen. În 2021 a obținut Premiul ziarului „Viața Liberă” din Galați la Festivalul Internațional al Aforismului, Tecuci, Ediția a V-a.