În Postul Crăciunului, la Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila au fost organizate mai multe întâlniri cu copiii care au dorit să învețe „Hristaslavie” – colindul tradițional care îl slăvește pe Hristos. Este un colind cu multe cuvinte dificile, având o linie melodică arhaică, pe care mulți etnici adulți nu reușesc să îl învețe. Aceste activități au fost desfășurate de către profesorul de religie ortodoxă de rit vechi, Radu Adrian Artamon, iar cei mici au venit cu drag la activități și au învățat după puteri colindul.
Pentru a-i încuraja ca, și în viitor, să păstreze acest obicei, după slujba de cinstire a Nașterii Domnului, însoțiți de profesorul lor, copiii merg la colindat la casele din cartierul Pisc, la gospodarii care doresc să îi primească și să le răsplătească colinda, după obiceiul străbun.
Tradiții străvechi, păstrate cu sfințenie
Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seara de Ajun, când copiii și tinerii, îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu ștergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt.
După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.
Pe masa din Ajunul Crăciunului se regăsesc 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi, pipinci (ciuperci) cu usturoi sunt, de regulă, mâncărurile care nu lipsesc. În schimb, masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice, cum ar fi haladet (o piftie specială, care se servește cu hrean), lapșa (tăiței fierți în supă de pasăre), sărmăluțe în foi de viță-de-vie sau varză. Nu lipsește peștele, care se regăsește preparat în ciorbă de perișoare sau chifteluțe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colțunași cu brânză („vareniki”) și alte specialități rusești.
Nașterea Mântuitorului este sărbătorită și de basarabeni, tot pe 7 ianuarie. Aici există obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie așteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat „crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar și „ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vestește apropierea ajunului Nașterii Domnului. Acești doi colaci se agață, împreună cu flori de busuioc, la icoană și se țin până la Sf. Gheorghe, când se scot și se dau la animale, ca să le păzească de rele.
În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie. Apoi, la prânz, familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă – ca la ceas de mare sărbătoare.
