Alexandru Rogobete anunță ce se întâmplă cu spitalele din România: „Sub nicio formă nu se închid”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a dat asigurări că spitalele din România nu vor fi închise, precizând că strategia autorităților vizează dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate și extinderea serviciilor de spitalizare de zi. Oficialul susține că numeroși pacienți care ajung în prezent la spital au nevoie de investigații, analize, monitorizarea bolilor cronice sau ajustarea tratamentului, servicii care nu necesită întotdeauna internare pentru două-trei zile.

Declarațiile au fost făcute luni seară, la TVR 1, în contextul reformei serviciilor medicale și al necesității utilizării mai eficiente a resurselor din sistemul sanitar.

Alexandru Rogobete: „Sub nicio formă nu se închid spitale”

Ministrul Sănătății a respins categoric posibilitatea închiderii spitalelor și a afirmat că politica ministerului se bazează pe dezvoltarea serviciilor medicale care pot fi furnizate fără internarea continuă a pacientului.

„Sub nicio formă nu se închid spitale. Asta vreau să o spun din start, ferm, apăsat. Nu se vor închide spitale”, a declarat Alexandru Rogobete la TVR 1.

Potrivit ministrului, autoritățile au investit atât fonduri europene, cât și bani de la bugetul de stat pentru extinderea capacității ambulatoriilor de specialitate.

Obiectivul este ca pacienții să poată beneficia de consultații și investigații în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, atunci când starea lor de sănătate permite acest lucru.

De ce vrea Ministerul Sănătății să dezvolte ambulatoriile

Alexandru Rogobete susține că o parte importantă dintre pacienții care se prezintă la spitale nu au nevoie de internare continuă, ci de servicii medicale care pot fi furnizate în afara secțiilor de spitalizare.

În cazul persoanelor cu boli cronice, acestea pot include monitorizarea stării clinice, ajustarea tratamentului, analize de laborator, investigații imagistice și consultații de specialitate.

Ministrul a afirmat că aproximativ 80% dintre pacienții cu boli cronice care ajung la spital au nevoie de astfel de servicii. Procentul reprezintă o afirmație făcută de oficial și nu trebuie interpretat ca o statistică generală privind toți pacienții din România, în absența unor date suplimentare care să confirme metodologia și populația analizată.

„Îl internăm două-trei zile pentru a-i face analizele. Nu este sustenabil”, a explicat ministrul.

Dezvoltarea ambulatoriilor ar putea permite efectuarea mai rapidă a investigațiilor și ar contribui la reducerea internărilor care nu sunt necesare din punct de vedere medical. În același timp, pacienții care au nevoie de îngrijiri complexe ar putea beneficia de o utilizare mai eficientă a paturilor și a personalului din spitale.

Tehnologia medicală permite externarea mai rapidă a pacienților

Ministrul Sănătății a explicat că evoluția tehnologiei și a tehnicilor medicale a schimbat durata de recuperare necesară după anumite intervenții.

Potrivit lui Rogobete, în urmă cu aproximativ 20 de ani, pacienții care treceau prin unele proceduri chirurgicale rămâneau internați între trei și cinci zile pentru recuperare. În prezent, pentru anumite intervenții, externarea poate avea loc chiar în ziua următoare.

Durata internării depinde însă de tipul intervenției, de starea pacientului, de riscul apariției complicațiilor și de recomandările echipei medicale. Externarea rapidă nu este potrivită în toate cazurile și trebuie decisă în funcție de criteriile medicale.

În acest context, dezvoltarea spitalizării de zi și a ambulatoriilor de specialitate urmărește adaptarea serviciilor medicale la posibilitățile actuale de diagnostic și tratament.

Ce înseamnă dezvoltarea ambulatoriilor pentru pacienți

Extinderea ambulatoriilor ar putea reduce nevoia de internare pentru investigații care pot fi efectuate în regim ambulatoriu și ar putea facilita monitorizarea persoanelor cu afecțiuni cronice.

Pentru ca această strategie să funcționeze, sunt necesare suficiente locuri pentru consultații, acces la analize și investigații, personal medical și programări într-un interval rezonabil. De asemenea, pacienții trebuie să poată ajunge la serviciile respective fără întârzieri care le-ar putea agrava starea de sănătate.

Prin urmare, dezvoltarea ambulatoriilor nu înseamnă doar mutarea consultațiilor în afara spitalelor, ci și asigurarea capacității necesare pentru preluarea pacienților care nu au nevoie de internare continuă.

Alexandru Rogobete a reafirmat că strategia Ministerului Sănătății urmărește dezvoltarea acestor servicii, fără închiderea spitalelor din România.