Pe 20 septembrie 2024, România a celebrat 50 de ani de la inaugurarea oficială a Transfăgărășanului, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din lume și o realizare monumentală a ingineriei românești. Construit într-o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere tehnic și economic, acest drum este un omagiu adus geniștilor români, care, prin sacrificiul și profesionalismul lor, au transformat un proiect ambițios într-o realitate impresionantă, devenind un simbol național al curajului și hotărârii.

Contextul istoric și motivația strategică a construcției Transfăgărășanului

Proiectul Transfăgărășanului a fost inițiat la sfârșitul anilor ’60, în timpul regimului condus de Nicolae Ceaușescu, într-un context strategic și militar. Conducerea României își dorea o rută rapidă care să traverseze Munții Făgăraș, cei mai înalți din lanțul Carpaților, pentru a asigura o legătură strategică între Muntenia și Transilvania. Această necesitate era dublată de ambiția de a demonstra capacitatea tehnică a României socialiste și de a impune un proiect național care să ilustreze puterea regimului.

Construcția drumului a început în 1969, cu implicarea directă a armatei române, în special a armei geniu, și a durat până în 1974. Aproximativ 6.000 de soldați și muncitori au lucrat zi și noapte, înfruntând condiții meteorologice aspre și terenuri dificile. Echipamentele tehnice disponibile la acea vreme erau mult mai rudimentare decât cele actuale, ceea ce a făcut ca efortul uman să fie cu atât mai semnificativ.

Provocările tehnice și sacrificiile geniștilor

Transfăgărășanul, cu o lungime de 91,5 kilometri și o altitudine maximă de 2.042 de metri, a fost unul dintre cele mai dificile proiecte de infrastructură din acea perioadă. Aproximativ 4 milioane de metri cubi de rocă au fost excavați, din care 1,6 milioane de metri cubi au fost dislocați prin explozii. Geniștii români au construit peste 550 de poduri și podețe, 82 de kilometri de parapeți și au săpat un tunel impresionant de 887 de metri, situat la altitudinea de 2.042 de metri, între vârfurile Capra și Paltinul.

Costurile umane au fost însă considerabile. Aproximativ 40 de soldați și muncitori și-au pierdut viața în timpul lucrărilor, fiind victime ale accidentelor de muncă, alunecărilor de teren și altor pericole asociate cu acest proiect monumental. În memoria lor, pe Transfăgărășan au fost ridicate monumente simbolice, precum Poarta Geniștilor și Poarta Întâlnirii, care reamintesc sacrificiile făcute pentru realizarea acestei infrastructuri impresionante.

Brigada 10 Geniu Brăila și contribuția sa la construcția Transfăgărășanului

Un rol important în realizarea acestui proiect, dar și în istoria construcțiilor de infrastructură strategică a României, îl are și Brigada 10 Geniu „Dunărea de Jos” din Brăila, contribuția sa la construcția, printre altele, a  Transfăgărășanului fiind de necontestat.

Sub comanda actuală a Colonelului Sorin Călin, Brigada 10 Geniu a participat activ la ceremoniile comemorative care au avut loc pe 20 septembrie 2024, marcând 50 de ani de la inaugurarea drumului. Evenimentele au avut loc pe platoul de la Cabana Bâlea Lac, unde au fost depuse coroane de flori la monumentele ridicate în memoria celor care și-au pierdut viața în timpul lucrărilor. Brigada 10 Geniu Brăila s-a alăturat altor structuri militare și asociații în aceste ceremonii solemne.

Participanți la manifestările din 20 septembrie 2024

La ceremonia de comemorare au participat comandanți ai batalioanelor de geniu din cadrul Brigăzii 10 Geniu „Dunărea de Jos”, membrii Asociațiilor Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din Arma Geniu „General Constantin Hârjeu” și „Alexandru Ioan Cuza”, reprezentanți ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, ai Asociației Naționale a Veteranilor de Război, dar și cadre militare care au lucrat efectiv la construcția Transfăgărășanului. În plus, au fost prezenți elevi ai Colegiului Național Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale.

Manifestările s-au încheiat cu defilarea efectivelor militare ale Batalionului 136 Geniu „Apulum”, Batalionului 52 Geniu „Tisa”, Centrului de Perfecționare pentru Geniu și EOD „Panait Donici” din Râmnicu Vâlcea și a altor unități militare, în semn de respect pentru eforturile și sacrificiile făcute de geniștii români de-a lungul construcției acestui drum emblematic.

Inaugurarea și impactul Transfăgărășanului în turism și infrastructură

Inaugurarea oficială a Transfăgărășanului a avut loc pe 20 septembrie 1974, într-o ceremonie fastuoasă la Bâlea Lac, în prezența liderului comunist Nicolae Ceaușescu și a altor oficiali. Transfăgărășanul nu a fost doar o realizare inginerească remarcabilă, ci și un simbol al ambițiilor regimului de a demonstra puterea tehnologică a României.

Deși construit inițial cu o motivație strategică, Transfăgărășanul a devenit rapid una dintre cele mai importante atracții turistice ale țării. Traseul sinuos, cu curbele sale în ac de păr, și peisajele impresionante ale Munților Făgăraș au transformat drumul într-o destinație preferată de turiști, motocicliști și iubitori de natură. Pe lângă frumusețea drumului în sine, atracții precum Lacul Bâlea și Barajul Vidraru contribuie la farmecul zonei, atrăgând anual mii de vizitatori din întreaga lume.

50 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului – un omagiu geniștilor României și Brigăzii 10 Geniu Brăila

În 2024, la 50 de ani de la darea în exploatare a Transfăgărășanului, au avut loc ceremonii militare și religioase la monumentele ridicate în memoria celor 40 de eroi care și-au pierdut viața în timpul construcției drumului. La eveniment au participat comandanți ai batalioanelor de geniu din întreaga țară, inclusiv Brigada 10 Geniu Brăila, precum și membri ai asociațiilor de veterani și autorităților locale.

Brigada 10 Geniu Brăila, o unitate de elită a armei geniu, a fost prezentă la aceste ceremonii, reconfirmând rolul său esențial în istoria și tradiția armei geniu din România. Cu fiecare pas făcut pe drumul Transfăgărășanului, ne aducem aminte de sacrificiul și curajul geniștilor care au pus bazele acestei mari realizări.

Transfăgărășanul rămâne un simbol al forței, devotamentului și spiritului de sacrificiu al geniștilor români. Acest drum, realizat cu un efort supraomenesc, continuă să inspire generații întregi, demonstrând că prin muncă, determinare și colaborare, se pot depăși cele mai mari obstacole.