Buna Vestire sau Blagoveștenia
Creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc astăzi Buna Vestire sau Blagoveștenia, în amintirea momentului în care Arhanghelul Gavriil a anunțat-o pe Fecioara Maria că-l va naște pe Iisus din Nazaret.
Conform Evangheliei după Luca 1:26-38, Arhanghelul Gavriil îi apare Sfintei Fecioare și îi spune că va concepe și naște un fiu, chiar dacă ea „nu a cunoscut bărbat”. După sfânta tradiție, Maria avea doar cincisprezece ani când a fost vizitată de Gavriil. Ziua este considerată în tradiția creștină începutul mântuirii neamului omenesc.
Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbătorile Maicii Domnului. O sărbătoare a „Vestirii Nașterii Domnului” se ținea în Răsărit încă din anul 550, la 25 martie. La Roma s-a introdus în sec. al VII-lea, de papa Leon al II-lea.
În fiecare an, Buna Vestire este sărbătorită în Postul Mare, fiind una dintre cele două sărbători pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea acestea. Cealaltă sărbătoare este Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile). La români există credința că până și cel mai sărac om trebuie să consume pește, ca să fie sănătos și iute ca peștele tot anul. Pescarii care vor să aibă noroc la pescuit tot timpul anului se spune că trebuie să meargă în această zi la biserică, să ia anafură, apoi să se ducă la pescuit. Primului pește pe care îl prind trebuie să îi pună în gură o bucățică de anafură, apoi să îi dea drumul în apă, rostind formula: „Du-te! Și cu câți te vei întâlni, spune-le la toți să vină la mine.”
Blagoveștenia în calendarul popular
În calendarul popular, sărbătoarea mai este cunoscută și sub numele de Ziua Cucului. Legenda spune că în această zi se dezleagă limba păsărilor cântătoare și cucul, care a fost uliu toată iarna, redevine cuc până la Sf. Petru. De acest cântec erau legate o serie de tradiții și obiceiuri. Dacă omul auzea pasărea cântând din spate, pe stomacul gol, era semn rău. Cântecul păsării se credea a fi și un indicator al anilor rămași de trăit. Flăcăii și fetele îl întrebau când se vor căsători: „Cucule, voinicule,/ Câți ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita)?” Dacă pasărea cânta imediat după rostirea acestei formule, însemna un an de așteptare. Tăcerea sa era semnul unei căsătorii grabnice.
Există credințe legate și de celelalte păsări cântătoare. Se spune că, atunci când vezi pentru prima dată rândunele, e bine să te speli repede pe față cu apă sau cu lapte, ca să nu îți apară pete sau alunițe.
Se crede că de Blagoveștenie pământul este binecuvântat, căci insectele se trezesc la viață și crește iarba. În această zi, este interzisă orice fel de muncă. Ziua este marcată totuși de unele ritualuri: în anumite zone, se aprind focuri prin grădini și livezi, pentru a alunga duhul necurat al iernii și pentru a atrage căldura soarelui, benefică semănăturilor și rodirii pomilor. Se mai spune că așa cum este vremea de Buna Vestire, va fi și de Paști. Iar cine doarme în această zi va fi somnoros tot anul.
