Curtea Constituțională a României (CCR) a declanșat un veritabil cutremur politic pe 6 decembrie 2024, hotărând cu unanimitate de voturi anularea întregului proces electoral pentru alegerea Președintelui României. Decizia vine la doar câteva zile după ce primul tur de scrutin fusese validat, iar această situație fără precedent deschide o serie de întrebări despre viitorul democrației în România.

CCR a invocat prevederile articolului 146 litera f) din Constituție pentru a justifica anularea procesului electoral. Hotărârea, definitivă și obligatorie, stipulează că Guvernul trebuie să stabilească o nouă dată pentru alegeri și să reconfigureze întreg programul calendaristic.

Dar ce a determinat această decizie radicală și cine beneficiază cu adevărat de reluarea alegerilor? În spatele hotărârii CCR se află un context politic tensionat, un Consiliu Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocat în regim de urgență și documente declasificate care ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea procesului electoral.

Judecătorii CCR: Arbitri sau instrumente politice?

Fără a contesta legitimitatea și necesitatea acestei instituții pentru democrație, Curtea Constituțională a României este compusă din nouă judecători, toți numiți prin decizii politice. Această structură a instituției alimentează suspiciuni privind imparțialitatea deciziilor în momente de criză. Cine sunt judecătorii care în 2024, compuneau CCR și au luat această decizie controversată?  Iată-i mai jos:

1. Marian Enache – Președintele CCR, numit în 2016 de Senat la propunerea PSD. Fost deputat în mai multe legislaturi, cu o carieră solidă în FSN, PDSR și PSD.
2. Livia-Doina Stanciu – Numită în 2016 de Președintele Klaus Iohannis, fostă președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
3. Attila Varga – Propus de UDMR în 2016 și numit de Camera Deputaților, cu o carieră parlamentară de două decenii.
4. Simina Tănăsescu – Numită în 2019 de Președintele Klaus Iohannis, fost consilier prezidențial și profesor universitar.
5. Cristian Deliorga – Numit în 2019 de Senat la propunerea PSD, fost judecător și procuror în Constanța.
6. Gheorghe Stan – Numit în 2019 de Camera Deputaților la propunerea PSD, fost procuror-șef al SIIJ.
7. Laura-Iulia Scântei – Propusă de PNL și numită în 2022 de Senat, fost notar și parlamentar liberal.
8. Bogdan Licu – Numit de Camera Deputaților în 2022, la propunerea PSD, cu o carieră juridică notabilă.
9. Mihaela Ciochină – Numită în 2022 de Președintele Klaus Iohannis, fost consilier prezidențial.

Structura actuală a CCR dezvăluie o influență covârșitoare a PSD și PNL. Din cei nouă judecători, patru au fost propuși de PSD, trei de Iohannis (PNL), unul de PNL și unul de UDMR. Această configurație explică suspiciunile că anularea procesului electoral este o mișcare politică menită să favorizeze cele două mari partide.

CSAT și dezvăluirile serviciilor: Ce știa Klaus Iohannis?

Un alt element cheie în această poveste este implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Cu câteva zile înainte de decizia CCR, Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT, iar documentele prezentate de serviciile de informații au fost ulterior declasificate. Speculațiile indică posibilitatea unor nereguli grave în organizarea alegerilor sau chiar intervenții externe în procesul electoral.

Cu toate acestea, lipsa de transparență lasă loc pentru întrebări. Este decizia CCR un răspuns legitim la probleme reale sau doar o manevră politică bine calculată, menită să restabilească puterea partidelor mari?

Ar trebui reluate și alegerile parlamentare?

Un aspect ignorat până acum este dacă decizia de anulare a alegerilor prezidențiale ar trebui să implice și reluarea alegerilor parlamentare. Dacă procesul electoral prezidențial a fost compromis, de ce nu ar fi afectate și cele parlamentare? Legitimitatea întregii clase politice ar putea fi pusă sub semnul întrebării, iar această criză ridică întrebări despre direcția în care se îndreaptă democrația românească.

Cui folosește reluarea alegerilor?

Contextul politic este clar: PSD și PNL sunt marii beneficiari ai acestei decizii. Cele două partide au obținut la alegerile parlamentare din 2024 cele mai slabe rezultate din istorie. PSD a obținut doar 21,96% la Camera Deputaților și 22,30% la Senat, iar PNL un catastrofal 13,20% la Camera Deputaților și 14,28% la Senat. Această decizie pare să fie un colac de salvare pentru două partide în declin, care se confruntă cu o pierdere masivă de încredere în rândul electoratului.

Favorita turului al doilea al alegerilor prezidențiale, Elena Lasconi, a criticat dur decizia CCR, acuzând o manevră orchestrată de PSD și PNL pentru a-i bloca ascensiunea. În același timp, eliminarea unor candidați incomozi din procesul electoral revalidat este o altă miză importantă. După modelul discutabil prin care Diana Șoșoacă a fost eliminată de pe listele electorale de către BEC, acum și Călin Georgescu, devenit un inamic public al sistemului, riscă să fie exclus din cursa electorală.

Democrație sau calcul politic?

Decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale pare să fie mai mult decât un act juridic. Într-un context politic dominat de declinul PSD și PNL, hotărârea creează premisele unei resetări strategice menite să le ofere o șansă nesperată de a recâștiga puterea. În același timp, eliminarea candidaților incomozi din procesul electoral reluat pune sub semnul întrebării corectitudinea întregii competiții.

Această decizie marchează un precedent periculos pentru democrația din România. În loc să clarifice situația, hotărârea CCR ar putea amplifica neîncrederea în instituțiile statului și polarizarea scenei politice. Cine pierde și cine câștigă?

Deocamdată, România pare să fie marele perdant.