Decizie finală a Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR: România recuperează parțial fonduri, dar pierde aproape 460 de milioane de euro

Comisia Europeană a transmis evaluarea finală pentru Cererea de plată nr. 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), una dintre cele mai complexe solicitări înaintate de România până în prezent. Documentul confirmă atât recuperarea unei părți importante din fondurile inițial suspendate, cât și pierderea definitivă a unor sume considerabile din cauza reformelor nefinalizate sau implementate necorespunzător.

Potrivit datelor oficiale, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din fondurile suspendate anterior. Cu toate acestea, alte 458,7 milioane de euro vor fi pierdute, ca urmare a întârzierilor și deficiențelor în implementarea unor jaloane esențiale.

Contextul cererii de plată

Cererea de plată nr. 3 a fost depusă de România la 15 decembrie 2023 și includea o serie de reforme care trebuiau deja îndeplinite la momentul transmiterii documentației. În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a plății, constatând că mai multe obiective nu au fost atinse în mod satisfăcător.

Ulterior, autoritățile române au avut la dispoziție o perioadă pentru corectarea problemelor identificate, trimițând clarificări și documente suplimentare în noiembrie 2025. Evaluarea finală arată însă că patru jaloane majore nu au fost implementate corespunzător.

Recuperări parțiale pe reforme cheie

Cea mai semnificativă recuperare de fonduri a fost realizată în domeniul pensiilor speciale. Din suma inițial suspendată de 231 de milioane de euro, România a reușit să recupereze 166 de milioane de euro, după adoptarea cadrului legislativ necesar.

Progrese importante au fost înregistrate și în reforma privind guvernanța companiilor de stat, prin intermediul AMEPIP, instituția responsabilă de profesionalizarea managementului acestora. În acest caz, România a recuperat 132 de milioane de euro din totalul de 330 de milioane suspendate.

Pierderi semnificative în sectorul companiilor de stat

Cele mai mari pierderi sunt legate de reformele din sectorul companiilor de stat, în special din energie și transporturi.

În cazul companiilor din energie, Comisia Europeană a identificat deficiențe majore în procedurile de selecție și numire a conducerii, inclusiv criterii aplicate incorect și lipsa transparenței. România pierde astfel 180 de milioane de euro, reușind să recupereze doar 48 de milioane.

Situația este similară și în sectorul transporturilor, unde problemele privind selecția managementului și posibile conflicte de interese au condus la pierderea a 15,4 milioane de euro, fiind recuperate doar 4,5 milioane.

Concluzii

Evaluarea Comisiei Europene evidențiază o realitate clară: acolo unde reformele au fost asumate și implementate cu determinare, România a reușit să recupereze o parte semnificativă din fondurile europene. În schimb, întârzierile cronice și deficiențele administrative, în special în zona companiilor de stat, au generat pierderi importante.

Decizia subliniază importanța respectării angajamentelor asumate prin PNRR și necesitatea accelerării reformelor structurale, în condițiile în care accesarea fondurilor europene rămâne esențială pentru dezvoltarea economică a României.