Doar 10% dintre părinții ucraineni refugiați în România își pot asigura nevoile de bază

Ucrainenii refugiați în România nu o duc prea bine, în țara noastră. Este vorba în special despre refugiații părinți care doar într-o proporție mică pot asigura toate nevoile de bază ale familiilor lor. O analiză a Asociaţiei Salvaţi Copiii derulată pe parcursul lunii februarie arată că doar 10% dintre părinţii copiilor ucraineni refugiaţi în România îşi pot acoperi toate nevoile de bază. Potrivit aceleiași surse, peste 60 % dintre ucrainenii refugiați în România nu sunt angajați, motivând ca principală barieră necunoașterea limbii.

Plata chiriei și a utilităților, provocarea ucrainenilor refugiați în România

Potrivit Asociaţiei Salvaţi Copiii, dintre nevoile pe care aceştia nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei şi a utilităţilor, 54% sunt legate de vizite la doctor şi achiziţia de medicamente, 43% de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic și 32% de mâncare.

93% dintre respondenţi locuiesc în apartamente sau case închiriate, 2,86% în centre de cazare puse la dispoziţie de guvern, iar 2,39% la persoane private, fără a plăti chirie.

Unul din trei copii are nevoie de sprijin pentru a învăța limba română

Pe plan educaţional, 34% dintre copii au nevoie de sprijin pentru învăţarea limbii române, 28% necesită echipamente IT, 15% rechizite și 10% programe afterschool.

În privinţa accesului la servicii medicale pentru copii, 37% au răspuns că serviciile medicale sunt accesibile, 45% au răspuns că sunt dificil de accesat, 6% au răspuns ca nu au deloc acces, 10% au menţionat că nu au nevoie de aceste servicii, iar 2% au preferat să nu raspundă.

Referitor la serviciile medicale pentru adulţi, 30% au răspuns că serviciile sunt accesibile, 54% au răspuns ca sunt dificil de accesat, 7% au răspuns că nu au deloc acces, pe când 9% au menţionat că nu au nevoie de servicii medicale.

Mai mult de jumătate dintre refugiații ucraineni nu sunt angajați

62% dintre refugiaţii intervievaţi nu erau angajaţi la momentul aplicării chestionarului, 17% erau angajaţi cu contract în România, 11% lucrează la distanţă pentru o companie din afara României, 7% sunt angajaţi fără contract de muncă, iar 3% sunt pensionaţi.

Potrivit analizei, lipsa abilităţilor de comunicare în limba română este cauza pe care o declară cei mai mulţi refugiaţi din Ucraina ca impediment pentru angajare (65%), urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei (adult sau copil) (54%).

Cei mai mulți dintre refugiații ucraineni nu doresc să locuiască în România

Deşi răspunsul la întrebarea dacă vor să rămână să locuiască în România, în mare parte, este „nu” sau „nu ştiu” , cei care confirmă că vor rămâne adaugă că aceasta este opţiunea copiilor şi faptul că aceştia îşi fac deja studiile aici (copiii demonstrând în acest mod necesitatea lor de integrare). Cei care nu îşi văd viitorul aici menţionează dificultatea de a găsi un loc de muncă şi cea de a învăţa limba română, dorul de casă şi de cei apropiaţi.

Majoritatea nu vor pentru copiii lor abandonarea şcolii online din Ucraina, iar frecventarea paralelă este dificilă, bariera lingvistică fiind şi aici o problemă.

Analiza de nevoi a refugiaţilor ucraineni a fost derulată pe parcursul lunii februarie, printr-o analiză cantitativă (chestionar), căreia i-a fost adăugată o parte calitativă, reprezentată prin 22 de focus grupuri ce cuprind trei categorii de vârstă (copii, adolescenţi şi adulţi).

Potrivit Salvaţi Copiii, printre nevoile importante rezultate în urma desfăşurării analizei se numără: facilitarea accesului la educaţie (prin cursuri intensive de limba română), crearea unor oportunităţi pentru a facilita accesul la activităţile sportive, pregătirea sportivilor de performanţă; transport gratuit pentru copiii ucraineni, la fel ca şi pentru cei români și facilitarea accesului la serviciile medicale prin informarea medicilor de familie în primul rând (încă nu este cunoscută procedura de înscriere pe platformă pentru a configura statutul de asigurat).