
Dr. ing. Cristina Dincă: La Brăila se cultivă cea mai mare suprafață de loturi semincere din țară, peste 20.000 de ha anual
Într-o perioadă marcată de proteste pe plan național, dr. ing. Cristina Dincă, inspector-șef la Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor din Brăila, a răspuns afirmativ invitației noastre de a sta de vorbă despre oportunitățile, dar și despre amenințările actuale din domeniul agricol, într-un județ cu o veche tradiție agrară, cum este Brăila.
Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor (I.T.C.S.M.S.) din Brăila este instituția care efectuează controlul calităţii seminţelor şi al materialului săditor în câmp şi în laborator, eliberează certificatele oficiale de atestare a calităţii și acreditează agenţii economici furnizori de seminţe şi de material săditor din județul Brăila.
– Sunteți inspector-șef al I.T.C.S.M.S. Brăila din anul 2012. Care sunt principalele atribuții ale instituției pe care o conduceți?
– Sămânța certificată constituie materia primă pentru producția vegetală și, prin urmare, are un caracter esențial pentru producerea de materii prime pentru alimente, furaje, pentru utilizarea eficientă a resurselor vegetale. Misiunea instituției este de a respecta legea și normele în vigoare privind producerea, prelucrarea și comercializarea materialului semincer pe teritoriul județului Braila.
– Despre ce culturi semincere putem vorbi la Brăila?
– În primul rând, pot să spun că aici se cultivă cea mai mare suprafață de loturi semincere din țară. În fiecare an aici se cultivă peste 20.000 de ha și avem și o gamă variată de culturi, de la cereale păioase la porumb, floarea-soarelui, soia, rapiță, lucernă, mazăre și chiar orez. Cea mai mare suprafață este cultivată cu loturi de hibridare de porumb.
– Brăila ocupă, așadar, locul I în țară la suprafața cultivată cu loturi semincere.
– Da, este județul unde se cultivă cea mai mare suprafață de culturi semincere și acest lucru se datorează faptului că aici se și irigă cea mai mare suprafață de teren. Pentru că aceste culturi semincere nu ar fi posibile fără irigații. În primul rând, irigațiile sunt obligatorii pentru producerea de sămânță și, nu în ultimul rând, producătorii, care trebuie să fie – și sunt- profesioniști.
– Ce tipuri de analize asupra materialului semincer asigură laboratorul I.T.C.S.M.S. Brăila?
-Procesul de certificare a seminței pornește de la multiplicarea în câmp. După aceea semințele sunt preluate de către stațiile de condiționare, sunt prelucrate, ambalate, etichetate cu etichete pe care Inspectoratul le furnizează și după ce sunt etichetate și amabalate pe loturi, eșantionorii oficiali ai Inspectoratului prelevează probe din aceste loturi, probe care sunt analizate în laboratorul I.T.C.S.M.S. Probele sunt analizate din punctul de vedere al purității, al umidității, al stării sanitare, al MMB-ului (n.r. masa a o mie de boabe) și al germinației. Aceste semințe trebuie să se încadreze în anumiți parametri ca să fie utilizate pentru înființarea culturilor.
Masa a o mie de boabe nu este prevăzută într-un standard, dar e un parametru care trebuie să fie cuprins în buletinul de analiză pentru că în funcție de acest MMB se calculează norma de sămânță la hectar.
– Cu cea mai mare suprafaţă de culturi semincere din ţară, așa cum ne spuneați, și volumul de muncă al angajaților instituției este pe măsură. Câți angajați aveți în subordine în prezent?
– În prezent avem 17 angajați. Organigrama instituției prevede 21 de posturi, dar, din păcate, trei posturi sunt vacante și deocamdată nu le putem ocupa, conform legislației în vigoare. Volumul de muncă este destul de mare, dar nu ne-am plâns niciodată. Colectivul este format din specialiști care vin cu plăcere la serviciu și își fac datoria, zic eu, cu profesionalism, și cred ca asta e și părerea operatorilor, pentru că toată activitatea noastră se focusează pe agenții economici. Agenții economici care ne calcă pragul zic eu că vin cu plăcere, cu toate că aceasta este o activitate pentru care ei plătesc. Toată activitatea noastră este contra cost. Dar de aici nu pleacă nimeni fără problema rezolvată, legal, bineînțeles.
– Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor este o instituţie cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ce pondere au veniturile proprii în bugetul instituției?
-100 %. Activitatea noastră ne permite să ne asigurăm finanțarea 100 %, în fiecare an, nu de când am venit eu, chiar și înainte, de foarte mulți ani, instituția se autofinanțează, nu a solicitat fonduri de la bugetul de stat. Nici acum nu am solicitat, ne autofinanțăm.
– Concret, care este sursa acestor venituri?
– Sursa acestor venituri sunt taxele pe care le încasăm pentru serviciile prestate. Există un ordin în care sunt prevăzute aceste taxe, pentru fiecare tip de activitate pe care o prestăm, în câmp sau în laborator.
– Câți agenți economici sunt autorizați pentru producere/multiplicare de sămânță în județul Brăila în acest moment?
– Sunt 598 de puncte de lucru autorizate.
– Ne puteți spune care este cel mai important, după cantitatea produsă?
– Nu, nu vă pot spune care este cel mai important pentru că toți producătorii sunt importanți și nu vreau să nominalizez acum câteva firme și să se simtă altele nedreptățite. Avem producători de sămânță care au în jur de 1.000 de ha, 900 sau 800 de ha de loturi semincere și producători cu 100 de ha sau 50 de ha. Sunt la fel de importanți pentru noi și sunt la fel controlați.
De asemenea, avem firmele multinaționale pe teritoriul județului Brăila – Lidea, KWS, Rodbun, Soufflet Agro – care și-au făcut stații de condiționare a semințelor și condiționează semințe atât produse în județ, cât și produse în alte județe. Sunt produse în județele limitrofe, aduse aici sau sunt aduse chiar și din import. Sunt condiționate aici și livrate mai departe, în Comunitate sau chiar la export. Certificarea noastră, facuta de I.T.C.S.M.S., este valabila atât în România, cât și în Comunitatea Europeană și, alături de Laboratorul Central, suntem singurele instituții care certificăm oficial sămânța folosită la înființarea culturilor.
– Ce pondere au exporturile în producția seminceră de la nivelul județului?
-Vorbim de export în țări terțe, care nu aparțin Comunității Europene. Au fost exportate în jur de 2.000 de t de sămânță, mai exact 2.260 de t în anul 2023 și ponderea cea mai mare este a semințelor de porumb. Porumb, grâu, rapiță, soia, cam acestea sunt semințele care se exportă.
– Să ne întoarcem puțin la agenții autorizați pentru producere/multiplicare sau comercializare de sămânță. În 2023, câte autorizații de funcționare ați emis și câte ați retras pentru aceștia?
-Autorizații noi au fost 36 și au fost retrase patru autorizații. Sunt fermieri noi, care vor să devină producători de sămânță, să se alăture celor mulți și, de asemenea, sunt și câțiva care au renunțat la activitate, și-au schimbat domeniul de activitate sau n-au mai corespuns condițiilor și atunci autorizațiile le-au fost retrase.
– Câte acțiuni de control ați efectuat în acest an și câți agenți economici au fost sancționați?
-Acțiuni de control să știți că efectuăm în fiecare zi pentru că în fiecare zi un inspector merge într-o stație de condiționare sau pe perioada verii mergem în câmp, deci activitatea de control se desfășoară permanent. Avem și acțiuni de control asupra magazinelor care comercizalizează semințe, care, de asemenea, trebuie să fie autorizate și să dețină documente de calitate pentru semințele pe care le comercializează.
În urma acestor controale, anul trecut au fost retrase de la comercializare în jur de 144 de t de sămânță, care nu au corespuns parametrilor prevăzuți în STAS. Cea mai mare cantitate a fost de porumb, apoi rapiță, soia. Sunt semințe a căror germinație nu a corespuns STAS-ului prevăzut de lege.
– La INCDA Fundulea și în alte institute de cercetare din țară au fost create soiuri și hibrizi autohtoni pentru diferite specii de plante de cultură. Mai sunt acestea astăzi competitive pe piața națională și internațională?
– Soiurile create la INCDA Fundulea, din păcate, poate nu sunt așa de multe cum am vrea noi să fie, dar cele care sunt, după părerea mea, deocamdată se mențin și, cel puțin la nivelul județului Brăila, cerealele păioase au o pondere destul de mare în cultură. Grâul românesc în special este foarte bine primit de fermieri pentru că soiurile românești sunt aclimatizate la condițiile noastre, din România, și ușor mai timpurii decât soiurile străine, ceea ce permite grâului să exploateze precipitațiile din primăvară și nu ajungem cu această cultură în perioada de fructificare în zona secetoasă. Din acest punct de vedere, încă sunt agreate soiurile românești de grâu.
– Prezintă acestea și dezavantaje față de soiurile concurente din afară?
– Sunt și dezavantaje privind producția, dar să știți că avem și producători care au găsit metoda de a compensa, printr-o densitate mai mare, prin aplicarea unor tratamente, și atunci producția se ridică undeva la nivelul celor străine. Chiar la noi în județ se și produce sămânță de grâu. Stațiunea (n.r: Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Brăila) cultivă undeva în jur de 700 de ha, Insula Mare a Brăilei de asemenea își produce o anumită cantitate de sămânță anual din soiurile românești, deci încă sunt competitive pe piață cerealele păioase românești, ceea ce ne bucură.
– Asistăm în ultimii ani la o modificare semnificativă a soiurilor de legume și fructe. Acestea sunt mai mari, mai frumoase, ne fac cu ochiul, dar parcă nu mai au gustul de odinioară. Cum se explică această schimbare?
– Da, din păcate, soiurile românești vechi nu mai au competitivitate pe piață deoarece sunt foarte sensibile la boli și dăunători, foarte sensibile la transport, și atunci producătorii mai mici sau mai mari cu greu reușesc să mai cultive aceste soiuri. Se produc cu costuri mai mari și poate și cu un consum de pesticide mai mare, ținând cont de sensibilitatea la boli și dăunători a acestor soiuri românești. Din păcate, cam acesta cred că va fi viitorul. Ele vor fi cultivate pe suparfețe mici, în special în grădinile particulare, iar locul lor va fi luat de hibrizi, de soiuri mai rezistente.
– Un subiect aprins discutat în ultima vreme: noile tehnici genomice în agricultură. Este vorba despre organismele modificate genetic, pe înțelesul tuturor. Cum vedeți viitorul acestui concept, față de producția convențională?
-Noile tehnici genomice permit fermierilor să dezvolte plante cu randamente mai mari pe aceeași suprafață. În condițiile în care se prevede o scădere a pesticidelor, în condițiile în care e nevoie de mai mult spațiu verde, de benzi înierbate, de perdele forestiere, atunci și cercetătorii trebuie să caute alte metode de creștere a producției, fără să extindă suprafața cultivată. Așa au aparut NGT-urile, care sunt totuși de două feluri: cele de categoria I, care sunt obținute prin metode convenționale sau sunt apărute spontan, și NGT-uri de categoria a doua, care sunt obținute prin modificări genomice mai complexe.
România s-a aliniat celorlalte state și cumva, să spunem, că este de acord cu verificarea acestora, a metodelor de producere a acestora și a etichetării lor, ca și cel care cumpără să știe exact metoda de obținere a acestor produse. Dar, din punctul meu de vedere, acestea vor fi viitorul agriculturii, în general.
-Care credeți că sunt cele mai importante provocări în domeniul agricol astăzi?
-Cele mai importante provocări pentru domeniul agricol sunt cele specificate mai devreme: obținerea unor producții mai mari pe aceleași suprafețe sau chiar pe suprafețe mai mici, obținerea unor producții cu un consum redus de pesticide, de apă, pentru că și schimbările climatice vin la pachet cu o presiune de boli și dăunători, cu perioade secetoase alternând cu perioade ploioase și atunci trebuie să adaptăm cumva aceste soiuri/hibrizi la aceste schimbări climatice. Din același motiv am și spus că noile tehnici genomice sunt necesare în viitor.
– Au apărut în România în ultimii ani și fructe exotice. Avem culturi, într-adevăr, pe suprafețe reduse, de kiwi sau kaki, unele în scopuri experimentale, altele pentru micile grădini personale. Aceasta să fie evoluția agriculturii la noi?
-Dincolo de incertitudinile acestea legate de schimbările climatice, se pare că acestea vin la pachet și cu câteva bonusuri. Adică vom putea să cultivăm, în zona noastră, kiwi, banana nordului, kaki – eu chiar am un kaki în curte care arată foarte bine. Chiar în zona facultății (n.r. USAMV București), prof. Florin Stănică are, într-o colecție experimentală, aceste specii care, până acum câțiva ani, nu se puteau cultiva la noi în țară. Se pare că ele sunt deja aclimatizate și ușor, ușor vor fi extinse pe suprafețe destul de mari și la noi în țară. Cel puțin în zona sudică și de sud-vest cu siguranță le vom vedea în anii urmatori.
Dr. ing. Cristina Dincă, originară din Vălenii de Munte, jud. Prahova, a absolvit Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti, specialitatea Horticultură. A obținut doctoratul în agricultură în anul 2020, cu teza „Cercetări privind optimizarea producției de semințe de porumb hibrid în exploatațiile agricole din Câmpia Bărăganului”. Din 2012, se află la conducerea Inspectoratului pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor din Brăila.